Vestea decorării lui Marian Lupu, fost comunist din partidul lui Voronin, apoi promovat de Partidul Democrat (adică de platforma lui Plahotniuc) la șefia Curții de Conturi, de către președintele Klaus Iohannis a fost primită cu stupoare în Republica Moldova, unde președintele Maia Sandu are ca miză tocmai ruperea țării de toate pârghiile Moscovei și așezarea cât mai fermă pe drumul integrării europene.
Lupu, cunoscut pentru poziția anti-românească și pentru insistența de a numi limba oficială de la Chișinău moldovenească, și nu română, a fost astfel recompensat cu Ordinul Național „Steaua României”, într-un context sensibil pentru Chișinău.
Acesta a fost decorat într-un lot de președinți de Curți de Conturi, dar asta nu îl înseamnă că decorația nu este individuală.
„În semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, președintele României a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor domnului Holm Janar, auditorul general al Oficiului Național de Audit al R. Estonia, domnului Lupu Marian, președintele Curții de Conturi a R. Moldova, și domnului Tavares José, președintele Curții de Conturi a R. Portugheze”
Decretul publicat pe pagina oficială a președintelui României.
Cine este Marian Lupu, câteva repere: În 2005, devine deputat pe listele PCRM (Voronin), iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009, pleacă la PCRM şi devine liderul PDM, formaţiune cu care a intrat din nou în Parlament. În decembrie 2010 – martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi pe cea de preşedinte interimar al Republicii Moldova.
Atunci când președintele primește propunerile pentru decorare, fiecare este însoțită de o fișă tehnică și de argumente, ceea ce înseamnă că sunt două ipoteze în joc:
- Ipoteza că președintele Klaus Iohannis nu a știut pe cine decorează.
Ea este failibilă, pentru că Marian Lupu, al cărui traseu politic a început cu comuniștii lui Voronin, a fost un personaj destul de vocal, în principal în ceea ce privește opoziția față de desemnarea limbii române drept limbă oficială a Republicii Moldova. În schimb, a fost unul dintre cei care au declinat narativul pro-rușilor, potrivit căruia moldoveneasca vorbită în Republica Moldova nu ar fi totuna cu româna.
De altfel, așa cum remarcă Ziarul de Gardă de la Chișinău, pe site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova, la secțiunea în care sunt prezentate CV-urile conducerii instituției, în dreptul „abilităților lingvistice” ale lui Marian Lupu sunt trecute: moldoveneasca (română), franceza, engleza și rusa.
Astfel, în 2010, la Pro TV Chișinău, Marian Lupu declara: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste doi ani, tot acolo el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.
Dacă, totuși, ipoteza că Klaus Iohannis nu a știut e una validă, înseamnă că președintelui României i s-a întins o cursă, în acest context în care Rusia lui Vladimir Putin se servește ca de aer de toate gesturile care o ajută să mențină pârghii la Chișinău care îi scapă din ce în ce mai tare printre degete.
Or, miza Moscovei la Chișinău a fost dintotdeauna subminarea democrației, denaturările și sabotările parcursului european. Acum, cu atât mai mult, pentru că Republica Moldova a fost invitată să adere la statutul de țară candidată, la fel ca Ucraina, dar asta nu înseamnă că procesul integrării europene a ajuns în etapa ireversibilă.
Este marea miză a Maia Sandu, ale cărei victorii și strategice și simbolice trebuie să fi căzut tot mai rău Moscovei.
- Președintele Klaus Iohannis a avut fișa biografică pe masă și l-a decorat pe Lupu în cunoștință de cauză.
Această ipoteză a fost primită cu dezamăgire la Chișinău, unde, să ne amintim, Klaus Iohannis a fost votat masiv în cel de-al doilea tur, având astfel un mandat de încredere din partea moldovenilor care, după ani de zile de uzurpare și de deziluzii privind relațiile politice ale lui Plahotniuc cu politicieni de la București, au reușit în sfârșit să scape de sistemul Voronin – Dodon – Plahotniuc.
În acest moment, Republica Moldova este, din punct de vedere politic, în cea mai bună etapă, dar care este deopotrivă una vulnerabilă și toate eforturile președintelui Maia Sandu sunt îndreptate înspre neutralizarea sabotajelor, iar un astfel de gest politic al României poate fi lesne interpretat ca derapaj.
"În contextul unor probleme economice profunde - în prezent inflația este de 29% - Moscova și mafioții - oligarhi fugari pot folosi forțele politice pro-ruse, dar și diverși actori politici pro-europeni sau pro-români (frustrați ca nu au fost cooptați la guvernare) pentru proteste și destabilizarea regimului politic pro-european.
Șansele cele mai mari pentru un astfel de scenariu sunt în Găgăuzia, dar cred ca autoritățile de la Chișinău vor gestiona situația. (...)
Trebuie menționat și că forțele politice pro-ruse din Republica Moldova sunt destul de slabe (PSRM este în cădere liberă în sondaje, iar partidul creat de curând de Ion Ceban - Mișcarea Alternativă Națională - e încă o inițiativă incipientă).
Pro-rușii nu au interes să vină la guvernare în contextul inflației foarte ridicate, al sezonului rece. Moscova nu le va da bani, iar europenii vor întrerupe din nou asistența financiară (cum au mai procedat în perioada tandemului Plahotniuc-Dodon).
Situația ar fi fost alta, dacă rușii reușeau să cucerească Odesa și să îi pună pe Dodon sau Ceban în fruntea unei administrații militare în Republica Moldova", a explicat expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru, pentru spotmedia.ro.