Academia Română a remis, joi, un comunicat în care avertiza populația că tehnologia 5G ar putea avea efecte grave asupra sănătății. Doar că, după ce fizicianul și cercetătorul Cristian Presură le-a desființat, punct cu punct, afirmațiile alarmiste, comunicatul a dispărut de pe site-ul instituției.
El fusese însă preluat deja de agențiile de știri, așa că l-am putut consulta.
”5G poate avea grave consecinţe asupra sănătăţii populaţiei”
Academia a simtit că trebuie să ia atitudine în contextul în care este analizată strategia de implementare a reţelei 5G la nivel naţional.
"Atragem atenţia că expunerea populaţiei la radiaţia de radiofrecvenţe de mare putere în Europa şi, implicit, în ţara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea ştiinţifică la nivel mondial.
Astfel, oamenii de ştiinţă avertizează că viitoarele staţii 5G vor genera câmpuri electromagnetice de circa 100 de ori mai puternice decât cele ale generaţiilor deja în funcţiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiaţii milimetrice de înaltă frecvenţă (30-300 GHz), cu imens potenţial de risc, pe termen mediu, asupra vieţii", preciza Academia.
Comunicatul semnat de Biroul Prezidiului Academiei Române continua cu informații potrivit cărora ”Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului şi alte autorităţi medicale internaţionale au clasificat câmpul electromagnetic produs de radiofrecvenţe ca posibil carcinogen la om”.
"În mod concret, radiaţiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de circa 1-2 mm, precum şi la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului.
Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie şi probleme ale procesului de învăţare, tulburări neurologice", arată sursa citată.
Astfel, Academia cere o analiză temeinică asupra riscurilor de sănătate: ”Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor şi vulnerabilităţilor, poate avea grave consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele".
Academia a șters comunicatul. Pop spune că e scris de specialiști, dar nu știe să spună care
Ulterior, comunicatul a fost șters. Jurnaliștii de la Press One l-au contactat însă pe președintele Academiei pentru a afla cine l-a scris și de ce l-a trimis.
”Noi avem specialiști în cadrul Academiei Române care studiază această problemă și care ne-au atras atenția că ar fi bine să intervenim în societate conform statutului Academiei Române, care pretinde că toate problemele importante care au legătură cu știința cultura, societatea în general, și în care Academia Română are experți, să intervenim să atragem atenția”, a spus Pop.
Întrebat cine sunt acești specialiști nu a știut să dea nume, dar a precizat că acest comunicat a fost dat după o discuție de săptămâna trecută cu membrii biroului.
Vicepreședintele Academiei: Băgați pe Google și scrieți în englezește: 'health effects of 5G'
Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei și președinte al secției de Științe Medicale și medic farmacolog, a fost ceva mai plastic în răspuns. Întrebat cine semnează studiile pe care le invocă Academia în comunicat, el a raspuns:
„Ce vorbiți, dom’le, credeți că sunt bibliotecă? Vă dau, dar nu acum, nu mă luați așa la telefon, că eu nu sunt la dispoziția dumneavoastră. Am acolo un dosar la Academie, că eu nu mai sunt la Academie, veniți luni la mine și vi le pun la dispoziție.
Băgați pe Google și scrieți în englezește: 'health effects of 5G'. Scrieți asta și citiți singură, ca să vedeți că (sic!) comunitatea de care spuneți dumneavoastră sunt beneficiarii resurselor pe care le aduc.
Financiare, beneficii, și așa mai departe. Dar asupra sănătății umane are efecte semnificative și chiar periculoase în perspectivă. Nu prea se știe exact, pentru că nu există o experiență de lungă durată.
Dar vedeți ce anticipează oamenii de meserie. Nu vă mai luați după ce vă spun diverși. Eu n-am interese, eu nici nu sunt beneficiar, eu sunt medic, sunt un om de meserie, am lucrat radiologie, sunt farmacolog. Nu luați punctul meu de vedere, luați literatură. Dumneavoastră știți să folosiți cuvinte pe care le folosiți în presă. Noi ne luăm informațiile din literatura științifică, nu din ziare”, a raspuns Voicu pentru Press One.
Cristian Presură explică, punct cu punct, ce e greșit în comunicatul Academiei
Fizicianul Cristian Presura a remarcat, joi, că nu există linkuri la referințe, pentru a putea discuta concret.
El a punctat însă chestiunile grosolane din comunicat, pentru ca opinia publică să nu rămână cu o imagine distorsionată.
Redăm mai jos comentariile postate pe Facebook de cercetătorul Cristian Presură.
1. "Oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune". Standardele pentru 5G sunt aceleași ca 4G când vine vorba de densitatea de energie. Simplu spus, dacă întindem mâna în aer, nu vom primi mai multă energie pe secundă de la o antenă 5G decât primim deja de la o antenă 4G. Nu văd cum se justifica factorul de 100 din comunicat.
2. "Dezvoltând practic un ocean artificial de radiații". Cuvântul "ocean de radiații" sperie, deși suntem înconjurați și de "oceane" de alte radiații: lumină și particule neutrino. "Ocean de radiații" nu înseamnă neapărat periculos!
3. "Radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz )". Tehnologia implementata până acum folosește până la 10GHz și, pe viitor, se vorbește de atingerea a maxim 70 GHz. În niciun caz 300 GHZ, care e o limită superioară teoretică ce apare doar în standardul www.icnirp.org. Cu alte cuvinte, până să se atingă 70 GHz vă curge multă apă pe Dunăre, iar când se vă discuta de implemenarea 300 GHz fie va fi trecut o generație sau două, fie standardul va fi ajustat.
4. "Autorități medicale internaționale clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe că posibil carcinogen la om". E adevărat, la aceeași categorie sunt incluși și castraveții murați. Categoria indică cum, dacă punem intensități uriașe, mult mai mari, putem observa efecte în animale. La o categorie mai gravă este "probabil cancerigen", acolo unde fumul de țigară are 9 molecule din această categorie (https://bit.ly/2EEAG0u). Iar la categoria "sigur cancerigen" intră carnea procesată. Citesc că 50 de grame zilnice de carne procesată crește șansa de cancer de colon cu 18% (https://bit.ly/2Qriqul). Zic asta doar să vedeți cât de sănătoși sunt castraveții murați față de fumul de țigară sau carnea procesată. Iar 5G-ul intră la castraveți murați.
5. "Radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm". Aici chiar așa e, e foarte bine că se spune. Radiația 5G nu penetrează dincolo de piele, e important de știut asta, pentru ca să nu ne fie teamă că radiația asta ajunge "să ne citească gândurile".
6. "Iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului". Singurele efecte locale sunt cele termice, dar astea pot fi neglijate în raport cu variația temperaturii din mediul ambiant. Dacă există alte efecte, ar fi trebuit link cu o dovadă clară a faptului că pericolul este mare.
7. ”Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației". Cuvântul cheie este "poate". Din experiența mea, România nu are singură capacitatea necesară să facă studii pe scară largă. Singurul lucru pe care îl poate face este să se intereseze la "frații mai mari" din UE, iar aici răspunsul este clar: În afara de cazuri izolate (care sunt discutabile), "frații mai mari" au permis dezvoltarea 5G pe propria lor populație și pe scară largă.
Personal, nu cred că sunt nebuni să facă asta daca nu stiu despre ce e vorba. Ei știu despre ce e vorba: pericolele radiației 5G, atât cât o cunoaștem, par să nu le depășească pe cele cunoscute: alimentația nesănătoasă, aerul pe care îl respiram cu elementale sale radioactive, condusul mașinii, lumina soarelui cu radiația sa ultravioletă și așa mai departe. Atât timp cât nu sunt semne clare de pericol, "frații noștri mai mari" nu se sperie și lasă să se dezvolte acest motor nou al economiei. Când pericolele sunt mari, cum e cu pandemia, pun și ei piciorul pe pedală, dar la 5G nu e cazul. - conchide fizicianul Cristian Presură.