Guvernul lucrează la modificarea OUG referitoare la plafonarea prețurilor la energie, sume importante fiind alocate în acest sens ministerelor responsabile, la rectificările din acest an.
Acest lucru a fost asigurat de reprezentantul Guvernului la ședința de miercuri a Consiliului Economic și Social (CES), unde s-a discutat rectificarea bugetară. Ministerul Muncii, care asigură buget pentru compensarea facturilor consumatorilor casnici, primește 7,3 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Energiei, responsabil pentru compensarea consumatorilor non-casnici, primește 2,5 miliarde de lei.
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru, a explicat că mare parte din sume este alocată pentru compensări și că sume suplimentare care țin cont de modificări vor fi asigurate în toamnă.
„În ceea ce privește compensarea prețurilor la energie, din ce știu eu, este în curs de derulare, sunt discuții în sensul modificării ordonanței de Urgență 27/2022. (...)
Având în vedere ritmul plăților făcute, deci dacă în primele 8 luni Ministerul Energiei a reușit să plătească 1,8 miliarde, noi credem că în următoarele 2 - pentru că a doua rectificare intenționăm să o facem până la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie - nu cred că va fi o problemă cu finanțarea. La a doua rectificare o să avem în vedere și eventualele modificări legislative care se vor face”, a spus Pescaru, citată de HotNews.ro.
În ce privește votul din CES pentru actuala rectificare, sindicatele au dat aviz favorabil, dar cu observații, iar patronatele și societatea civilă au dat aviz negativ.
Companiile acuză o sub-bugetare critică
Explicațiile lui Pescaru vin după ce marți Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a avertizat că rectificarea bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanţarea plafonului la energie şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic.
„În contextul local şi internaţional, marcat de o creştere abruptă a preţului la energie şi de foarte multe incertitudini în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, decizia de a 'sub-bugeta' o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienţii casnici şi noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav rezilienţa întregului sector energetic", au arătat marți reprezentanții ACUE într-un comunicat, potrivit Agerpres.
La rândul său, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, a spus că este de neînțeles de ce Guvernul nu alocă banii necesari.
"Este de neînţeles de ce în contextul unor încasări peste aşteptări la bugetul de stat Guvernul nu alocă sumele necesare pentru acoperirea costurilor cu plafonarea preţurilor la gaz şi energie electrică. Aceste încasări vin în mare parte din impozitele şi profiturile companiilor producătoare de energie (majoritatea cu capital de stat) sau din TVA colectat peste aşteptări, ca urmare a preţurilor mari la energie.
Aceşti bani trebuie întorşi la consumatori, pentru ca ei să facă faţă creşterilor de preţ. Acesta este şi mecanismul prevăzut de Guvern plin plafonarea preţurilor. Consumatorii plătesc un preţ mai mic, iar diferenţa este rambursată de stat furnizorilor de energie. Doar că statul nu-şi pune bani deoparte pentru această rambursare şi se pune în situaţia de a nu-şi putea onora datoriile", a subliniat Burnete.
El a avertizat că acest fapt „este nedrept şi periculos" pentru sistemul energetic.