Cele mai multe cazuri de escrocherie apar în situațiile de criză. Pandemia a favorizat înșelătoria la drumul mare chiar de către instituții ale statului, arată un caz care a intrat în vizorul DNA.
Specula este o infracțiune care nu este comisă de azi de ieri și care e practicată de sute de mii de persoane și de agenți economici. Sinonimul acestei infracțiuni este înșelătoria, la care sunt supuși milioane de oameni. Este pedepsită penal și prin confiscarea profitului ilicit.
Înșelătoriile cu cel mai mare impact asupra populației au fost fondurile de investiții construite pe scheme piramidale, între care Caritas și FNI, care au atras în cursă sute de mii de investitori. Unii dintre jucători au mizat totul, de la apartamente la autoturisme, pe care le-au pierdut după căderea acestor escrocherii.
Pentru a fi corecți, trebuie să spunem că aceste scheme piramidale s-au bazat pe lăcomia investitorilor, care nu și-au pus problema că sumele răscumpărate, multiplicate de câteva ori, nu puteau să aibă o proveniență legală.
Acesta a fost începutul afacerii, pentru ca fondurile să atragă cât mai mulți investitori, care la falimentul inevitabil au rămas cu buza umflată. Într-un cuvânt, înșelătoria s-a bazat pe lăcomia a sute de mii de persoane.
În urmă cu o săptămână, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au deschis două dosare penale care vizează furnizori de energie electrică, care ar fi înșelat beneficiarii. Este o picătură de apă într-un ocean, în situația în care unii beneficiari au fost nevoiți să plătească facturi de zeci de milioane lunar pentru consumul casnic.
La începutul pandemiei, în martie 2020, Guvernul României, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, a încheiat un acord cadru în valoare de 12 milioane de euro pentru cumpărarea a 1.750.000 de măști de protecție.
Potrivit procurorilor DNA, președintele ONAC, Cornelia Nagy, ar fi atribuit contractul unei firme de casă, Romwine & Cofee, care avea ca obiect de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe“.
Aici intervine specula, în condițiile în care UNIFARM sau spitalele au cumpărat același tip de măști la prețuri mult mai mici. Prejudiciul în cauză este estimat de procurorii DNA la peste 4 milioane de euro.
Deseori specula este greu de dovedit și de sancționat
Vidul legislativ face ca puține cazuri să ajungă în instanțele de judecată, iar de aici la condamnări.
Speculanții profită de nevoile stringente ale oamenilor, în special de procurarea produselor alimentare, pe care rechinii din comerț le vând la suprapreț, fără nicio justificare de ordin economic.
Cu toată criza energetică pe care o traversăm, nu există nici un temei ca prețurile la majoritatea produselor alimentare să se dubleze.
Nu există nicio justificare ca angrosiștii să cumpere de la micii producători litrul de lapte cu 1 leu și să-l vândă cu 7 lei. Aici nu este vorba de o fraudă, ci de speculă, de șantaj. Micii producători ar putea să evite această formă de înșelătorie legală prin asociere, astfel încât să-și poată construi fabrici de procesare a produselor agricole și zootehnice, mai ales având în vedere faptul că produsele lor sunt bio.
Supermarketurile practică o formă ingenioasă de speculă, pe care consumatorii o sesizează, dar căreia i se supun. Măresc pe nesimțite prețurile la anumite produse, pentru ca ulterior să afișeze reduceri generoase, chiar de 50 de procente. Specula a devenit politică de marketing în toate domeniile consumerismului.
Ce pot face cumpărătorii?
„Singurul lucru pe care îl pot face este să saboteze lanțurile de magazine. Să-și facă provizii de produse alimentare pentru a nu mai fi nevoiți să cumpere măcar două săptămâni. În felul acesta, supermarketurile vor fi nevoite să scadă prețurile pentru a evita falimentul.“
„E o soluție utopică.“
„Utopică sau nu, ar putea fi încercată, dar n-ai cu cine.“
Dialogul l-am auzit evident într-un supermarket, iar cei doi actori ai discuției aveau cărucioarele pline-ochi cu de-ale gurii.
Specula are cele mai perverse forme de exprimare. De la interlopii care dau bani cu camătă la dobânzi astronomice, pe care de multe ori cei împrumutați nu pot să-i mai returneze și își pun viața în pericol la băncile care majorează dobânzile după bunul plac.
De la taxa de protecție pe care o plătesc vânzătorii ambulanți polițiștilor la serviciile pe care locuitorii satelor le fac pădurarilor pentru a duce acasă o căruță cu lemne de foc. De la plecăciunile pe care le fac unii preoți enoriașilor cu dare de mână la vinderea lumânărilor în biserici la suprapreț.
La prima vedere, specula este escrocheria pe care o fac de regulă grupurile de interese, societățile comerciale, instituțiile bancare.
Dar actorii acestei înșelătorii sunt de fapt mii și mii de persoane fizice. Cei care au instrumentele speculei la îndemână nu se sfiesc să se folosească de ele.
Mai mult, speculanții sunt priviți deopotrivă cu invidie și admirație. Și cu părerea de rău că un individ nu a fost „pe fază“ pentru a face și el o escrocherie.
George Arun