Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, miercuri, că România a primit solicitări din partea a 23 de state pentru a ajuta la eventuala evacuare a cetăţenilor lor din Ucraina.
„Am primit solicitări din partea multor state să ajutăm la evacuarea propriilor cetăţeni sau la evacuarea misiunilor lor. Până în momentul de faţă am primit solicitări din partea a 23 de state şi din partea OSCE, de exemplu, pentru evacuarea eventuală a monitorilor care sunt în misiunea specială de monitorizare a OSCE în special din estul Ucrainei şi sigur că vom ajuta aceste state, aşa cum orice stat responsabil o va face”, a declarat şeful diplomaţiei române la Digi 24.
Potrivit acestuia, la graniţele Ucrainei „există deja o prezenţă militară rusă extrem de consistentă”.
„Ceea ce este clar este că, pe de o parte, în estul Ucrainei există o prezenţă militară rusă, care nu era formalizată, acum este formalizată, există în estul Ucrainei, adică în provinciile recunoscute ca aşa-zise state, o prezenţă militară rusă. Dar există deja o prezenţă militară rusă extrem de consistentă în jurul Ucrainei, la toate frontierele Ucrainei.
Există în Belarus, unde acele exerciţii au fost prelungite, cu 30.000 de militari, există iarăşi în Crimeea, care este ilegal ocupată din 2014, există şi în alte zone pe lângă frontiera Ucrainei. Prin urmare, ne putem aştepta la o intenţie agresivă, dar sperăm să nu se întâmple, în continuare sperăm să nu se întâmple", a spus ministrul de Externe.
Întrebat dacă România va primi refugiaţi, în cazul unei agresiuni, Aurescu a răspuns: "Sigur că vom primi refugiaţi, este o îndatorire care rezultă din dreptul internaţional".
Ministrul a menţionat că, pe teritoriul Ucrainei, Consulatul General de la Cernăuţi şi Consulatul de la Solotvino sunt neafectate.
De la Ambasada României de la Kiev şi de la Consulatul de la Odessa au fost aduşi înapoi în ţară membrii de familie şi a fost redus personalul neesenţial, iar la Odessa a fost suspendat câteva zile lucrul cu publicul, a detaliat Bogdan Aurescu.
"La ambasada de la Kiev avem în continuare în acest moment - şi este deplin funcţională - avem 15 oameni în personalul ambasadei. De acolo am adus toţi membrii de familie în România şi am redus personalul neesenţial cu două persoane. Deci ambasada de la Kiev este funcţională", a precizat ministrul.
El a adăugat că, în plus, 37 de cetăţeni români sunt în evidenţa MAE, aceştia făcând parte din misiunile internaţionale care se află în Ucraina, anume OSCE, o misiune de asistenţă a UE, asistenţă la frontieră şi în structurile ONU. Evacuarea lor va fi stabilită de către misiunile din care aceştia fac parte, dar ministerul român este în legătură cu cetăţenii, a evidenţiat Aurescu.
ONU vorbește de 5 milioane de refuagiați, România spune că ar putea primi 500.000
Pe de altă parte, la Adunarea Generală a ONU s-a vorbit miercuri de o nouă potențială criză a refugiaților, în urma conflictului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.
"Dacă Rusia continuă pe această cale, ea ar putea - potrivit estimărilor noastre - să creeze o nouă criză a refugiaţilor, una dintre cele mai importante cu care să se confrunte lumea astăzi, cu până la 5 milioane de persoane suplimentare deplasate de războiul ales de Rusia şi de presiunea sa exercitată asupra vecinilor Ucrainei", a spus ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în faţa Adunării Generale a ONU.
Consiliul norvegian pentru refugiaţi, o organizaţie importantă, a avertizat la începutul lunii că dacă milioane de persoane sunt constrânse să-şi părăsească locuinţele, grupurile umanitare vor avea mari dificultăţi în a răspunde unei fracţiuni din nevoile lor.
În timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o invazie rusă, vecinii săi membri ai Uniunii Europene se pregătesc de un posibil aflux care ar putea fi de milioane de refugiaţi, care fug din cauza operaţiunilor militare.
"Polonia se pregăteşte de diferite scenarii legate de situaţia tensionată", a anunţat miercuri Ministerul de Interne de la Varşovia.
Acesta a precizat că sunt în studiu mai multe planuri de urgenţă pentru o criză umanitară potenţială chiar de dinainte ca Rusia să recunoască independenţa zonelor controlate de rebeli în estul Ucrainei şi ca Occidentul să riposteze cu sancţiuni.
"Ministerul de Interne ia de o anumită perioadă de timp măsuri pentru a ne pregăti de un val de până la un milion de persoane", a spus luna trecută viceministrul polonez de interne, Maciej Wasik.
Premierul Mateusz Morawiecki a creat între timp un grup de lucru care are sarcina de a defini nevoile în materie de logistică, transport, îngrijiri medicale şi educaţie pentru a-i primi pe refugiaţii ucraineni.
"Suntem gata să-i primim pe copii şi tineri în şcoli şi pe studenţi în universităţile poloneze", a declarat miercuri ministrul educaţiei, Przemyslaw Czarnek.
La finalul discuţiilor sale de la Varşovia, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marţi pentru AFP că Polonia este "destul de bine pregătită să primească un mare număr de ucraineni". Potrivit ei, Comisia Europeană este gata să-i asigure Poloniei o susţinere economică dacă va fi necesară, precum şi ajutorul Agenţiei europene pentru azil, Europol şi FRONTEX.
Slovacia, care are frontieră în est cu Ucraina, dă asigurări şi ea că este gata să dea o mână de ajutor.
"Avem pregătite planuri pentru o eventuală presiune a refugiaţilor", a declarat marţi ministrul apărării, Jaroslav Nad.
Ministrul de interne, Roman Mikulec, le-a spus jurnaliştilor că există patru tabere de refugiaţi care pot primi solicitanţi de azil ucraineni. "Dacă situaţia o impune, putem utiliza facilităţile de cazare existente ale Ministerului de Interne şi ale altor ministere", a adăugat el.
România a precizat că nu se aşteaptă ca mulţi ucraineni să ajungă spre teritoriul său, dar că este gata să primească o jumătate de milion.
"Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor", a spus ministrul Apărării, Vasile Dîncu, în Parlamentul de la Bucureşti.
România ar putea instala centre de primire în special în marile oraşe de-a lungul frontierei sale de 650 km de la frontiera cu Ucraina, a spus el.
"Corturi, paturi, pături, aparate de încălzit - totul poate fi adunat şi instalat în mai puţin de 12 ore", a declarat Alexandru Moldovan, prefect al judeţului Suceava.
Chiar şi Ungaria, al cărui prim-ministru Viktor Orban este cunoscut pentru luările sale dure de poziţie privind migraţia, pare gata să primească refugiaţi. "În caz de război, sute de mii, chiar milioane de refugiaţi vor ajunge din Ucraina şi vor redesena fundamental situaţia politică şi economică a Ungariei", a declarat el recent.
"Dacă refugiaţii ajung, ei trebuie să fie adăpostiţi şi să beneficieze de îngrijiri", a spus ministrul apărării ungar, Tibor Benko.