- Alarmele sună, oamenii stau la rând să urce în autocare, iar pe străzi trec vehicule militare. Așa arată a cincea localitate ca mărime din Ucraina, după ce controlul separatiștilor ruși a fost oficializat de liderul de la Kremlin, iar atacul asupra Ucrainei a început.
- Din 60.000 de bărbați, cât era planul de înrolare, doar 200 au decis până acum să îmbrace uniforma și să lupte împotriva Ucrainei.
- O metropolă cu două milioane de locuitori a devenit nefuncțională din cauza evacuărilor, concedierilor și a blocajului autorităților locale.
- Numai 20% din populația orașului spune că se bucură de venirea rușilor, conform unui sondaj recent.
Urmăreşte LIVE desfăşurarea evenimentelor din Ucraina invadată de trupele lui Putin
Donețk a intrat sub tutela Moscovei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența acestei republici autonome, alături de Lugansk, un teritoriu învecinat.
Orașul din estul Ucrainei are o populație de un milion de locuitori, iar în zona metropolitană mai trăiesc un milion de persoane.
Este al cincilea oraș ca mărime din Ucraina, iar acum, după “independența” oferită de Moscova, trece prin momente de perplexitate.
În 18 februarie, Denis Pușilin, liderul republicii separatiste Donețk, a anunțat evacuarea civililor, mai puțin cea a bărbaților cu vârsta între 18 și 50 de ani, anunțau corespondenții de presă de la fața locului.
Alarmele anti-aeriene au început să sune, iar teroarea s-a răspândit pe străzile largi și fără oameni.
Asta se întâmpla într-un oraș care în ultimul deceniu a cunoscut o adevărată renaștere, fiind gazdă a unor meciuri din Campionatul European de Fotbal, în anul 2012, când Ucraina și Polonia au fost gazdele competiției.
De asemenea, echipa locală de fotbal, Șahtior Donețk, câștigătoare a Cupei UEFA, antrenată mulți ani de Mircea Lucescu, a fost una dintre cele mai bune din Europa.
Dar despre toate acestea se vorbește la trecut. Acum, orașul e nefuncțional, la câteva zeci de ore după ce Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței de Kiev pentru cele două provincii.
Mobilizare generală, dar cu încurcături
Imediat după discursul liderului rus, reprezentanții separatiștilor au organizat un fel de manifestație în care s-au fluturat drapeluri și s-a tras cu artificii, dar culorile, luminile și fumul n-au putut ascunde lipsa de entuziasm a populației, observată în imaginile publicate pe rețelele sociale.
A doua zi a început mobilizarea generală pentru război în urma unui decret semnat de Pușilin.
“Pe liste sunt în jur de 60.000 de oameni care ar trebui înrolați în armata separatistă”, a povestit Maria, restul numelui nefiind făcut public din motive de siguranță personală, pentru cotidianul independent rus “Novaia Gazeta”.
“Până acum nu au fost încorporați decât vreo 200, dar și această cifră a produs perturbații grave în sistemul de transport al orașului”, a adăugat femeia.
Ea a povestit pentru ziarul rusesc că e o debandadă totală în administrație, iar oamenii au ajuns să fie luați de pe stradă pentru a fi înrolați în armata separatistă.
“Au spus că fac liste cu cei care lucrează în domeniile esențiale și nu-i recrutează imediat, dar pentru că mulți angajați vechi au plecat sau au fost dați afară, birourile nu mai funcționează, iar ei încearcă să convingă oamenii să se înroleze pe unde-i găsesc”, a povestit Maria.
“Sunt foarte puțini cei care vor să lupte. Dacă au fost câțiva entuziaști la început și am văzut coadă la centrele de mobilizare, acest sentiment a trecut. Mulți își amintesc de anul 2014, de confruntările de atunci când au murit foarte mulți oameni tineri”, a adăugat femeia în interviul pentru publicația rusă.
O declarație de război mascată într-una de dragoste
Situația s-a schimbat în ultimii opt ani. Într-un sondaj recent, doar 20% din locuitorii orașului Donețk i-ar primi cu brațele deschise pe ruși. Un procent similar au spus că vor lupta pentru Ucraina, conform cifrelor publicate de Deutsche Welle.
“Situația din Donbas a ajuns într-un stadiu critic, acut. Vă vorbesc direct astăzi nu numai pentru a vă explica ce se întâmplă, ci și pentru a vă informa cu privire la deciziile luate, precum și la potențialii pași suplimentari”, a anunțat Vladimir Putin în discursul său din 21 februarie, ținut cu ocazia semnării declarațiilor de independență pentru cele două state separatiste.
“Aș dori să subliniez din nou că Ucraina nu este doar o țară vecină pentru noi. Este o parte inalienabilă a propriei noastre istorii, culturi și spațiu spiritual. Aceștia sunt camarazii noștri, cei mai dragi nouă – nu doar colegii, prietenii și oamenii care slujeau cândva împreună, ci și rudele, oameni legați prin sânge, prin legături de familie”, a mai spus președintele Rusiei, într-un discurs pe care mulți ucraineni îl consideră a fi o declarație de război.
În dimineața zilei de 24 februarie, Rusia a declanșat invazia Ucrainei, cu trupe care au pornit din estul și nordul țării.
Într-un discurs ținut la ora 5 dimineața, Vladimir Putin a anunțat că va desfășura "operațiuni militare punctuale" în regiunea Donbas, dar în realitate Kievul a devenit o țintă după ce sute de tancuri au trecut granița dintre Belarus și Ucraina.
Putin, palid, mic și rece
Într-un articol de opinie, publicat de New York Times, Madeleine Albright, șeful diplomației SUA în perioada 1997-2001, rememorează prima ei discuție cu Vladimir Putin, președinte al Rusiei. Întâlnirea a durat trei ore.
“În timp ce domnul Elțîn era convingător, înflăcărat și galant, domnul Putin vorbea fără emoție și fără însemnări pe hârtie despre hotărârea sa de a resuscita economia Rusiei și de a învinge rebelii ceceni”, a povestit fostul diplomat american.
“Zburând către casă, mi-am notat impresiile după această întâlnire. Putin este mic de statură și palid, am scris, e atât de rece încât pare să fie aproape reptilian. El a susținut că înțelege de ce a căzut Zidul Berlinului, dar nu se așteptase ca întreaga Uniune Sovietică să se prăbușească. Putin este stânjenit de ceea ce s-a întâmplat cu țara lui și este hotărât să-i redea măreția”, a mai scris Madeleine Albright, care explică de ce Putin nu se va opri și va încerca să controleze Ucraina.