O cercetare pe care am publicat-o recent împreună cu Nicoleta Corbu, Alina Bârgăoanu și Georgiana Udrea în Media Literacy and Academic Research relevă unul dintre principalele mijloace prin care se viralizează știrile false: prin declanșarea și amplificarea emoțiilor noastre negative.
Citiți mai jos despre rezultatul experimentului nostru.
Încadrarea știrilor și emoțiile
Știrile, în special cele care țin de viața socială, tind să fie complexe și, uneori, greu de înțeles pentru o persoană care nu este specialist în domeniul respectiv.
De aceea, publicul se bazează pe mass-media pentru orientare – ceea ce înseamnă atât relatarea evenimentelor, cât și furnizarea unui cadru de interpretare a acelor evenimente.
Este vorba de punerea în lumina potrivită a semnificației evenimentelor: impactul politic, social, economic și așa mai departe. Încadrarea știrilor – așa cum înrămezi un tablou – NU înseamnă manipulare, ci un serviciu pe care îl așteptăm de la jurnaliști: să ne ajute să ne formăm o opinie despre evenimentele momentului.
Ce se știe până acum este că oamenii au un răspuns emoțional în fața modului în care sunt încadrate știrile.
În general, cercetătorii consideră că încadrarea pozitivă a știrilor conduce la reacții emoționale pozitive și încadrarea negativă, la reacții negative.
La rândul lor, emoțiile negative (anxietate, frică, amenințare, furie) au un efect negativ asupra atitudinilor și comportamentelor, în timp ce emoțiile pozitive (speranță, empatie, entuziasm, mulțumire) au un efect pozitiv.
Cu alte cuvinte, încadrarea știrilor în termeni pozitivi, respectiv negativi, influențează judecățile de valoare, opțiunile și preferințele publicului.
Experiment: viralizarea știrilor false și emoțiile
Având în vedere aceste elemente, ne-am propus să aflăm dacă emoțiile pot să acționeze ca mediatori (ca intermediari) între expunerea indivizilor la știri false și decizia acestora de a distribui respectivele știri, care devin astfel virale.
Experimentul nostru a pornit de la o știre neutră, reală, despre creșterea economică a României, cu 7% în 2017, față de 2016. Această știre a fost aplicată, pentru comparație, grupului de control.
Ulterior, am construit stimulii experimentali, în care am modificat două elemente: gradul de adevăr al știrii și valența (adică încadrarea știrii fie ca ceva pozitiv, fie ca ceva negativ pentru România). Au rezultat astfel șase tipuri de știri manipulate sau fabricate, care corespund tipologiei știrilor false din literatura de specialitate:
- Știre manipulată pozitiv: cifrele sunt reale, iar încadrarea este pozitivă (creșterea economică este o realizare a prim-ministrului și guvernului său)
- Știre manipulată negativ: cifrele sunt reale, iar încadrarea este negativă (creșterea economică este una periculoasă și artificială, bazată exclusiv pe consum)
- Știre fabricată pozitiv: cifrele sunt false, iar încadrarea este pozitivă (creștere cu 14%)
- Știre fabricată negativ: cifrele sunt false, iar încadrarea este negativă (scădere cu 7%)
- Satiră: cifre reale, cu ironizarea prim-ministrului
- Parodie: cifre false și încadrarea lor negativă
Rezultatele ne ajută să înțelegem mai bine rolul emoțiilor
Primul lucru care a reieșit din experiment este acela că, indiferent de modul în care este construită o știre falsă cu valențe negative, efectul expunerii la aceasta este de a amplifica emoțiile negative: fie prin sporirea sentimentelor de teamă și de mânie, fie prin reducerea emoțiilor pozitive: satisfacție, entuziasm.
Un al doilea rezultat semnificativ este legat de modul în care emoțiile pot influența decizia oamenilor de a da share, după ce au fost expuși la știri false. Mai specific, știrile manipulate negativ, adică acele știri care se bazează pe informații (date) reale, dar construiesc în jurul acestora interpretări false, într-o cheie negativă, cresc impulsul oamenilor de a distribui respectiva știre.
În plus, emoțiile negative sunt cele care conduc la viralizarea știrilor false. Acest efect nu se observă și pentru emoțiile pozitive.
Frica și mânia sunt cei mai puternici mediatori între expunerea noastră la știri false și decizia de a distribui.
În concluzie, potențialul de viralizare a știrilor false încadrate negativ s-a dovedit a fi mai mare decât pentru știrile neutre (grupul de control), dar intensitatea acestui efect depinde de sentimentele provocate de conținutul la care au fost expuși oamenii: furie și, într-o oarecare măsură, frică.
Doar știrile manipulate negativ au avut, în experimentul nostru, un potențial de a deveni virale, în timp ce știrile fabricate, nu.
O explicație pentru acest rezultat ar putea fi că, atunci când toate elementele știrii sunt inventate, iar subiectul este relativ familiar, oamenii ar putea percepe intenția de a înșela și nu sunt la fel de înclinați să distribuie.
În plus, satira și parodia au fost probabil percepute ca o formă de divertisment, nu neapărat o cale de informare care merită distribuită mai departe.
Implicații pentru viața noastră de zi cu zi
Iată câteva idei rezultate din experiment, care ne pot ajuta să înțelegem mai bine cum și de ce reacționăm la anumite știri, uneori false:
- Nu toate știrile false sunt complet inventate. Unele dintre ele pornesc de la informații reale, cărora le asociază intepretări distorsionate, semnificații înșelătoare, cu scopul de a stimula emoțiile noastre.
- Dezinformarea se hrănește din negativitate: știrile false cu un caracter pozitiv au un potențial scăzut de a deveni virale, comparativ cu cele cu un caracter negativ.
- Expunerea la știri false ne face să ne simțim mai rău, nefericiți, nemulțumiți, temători: amplifică emoțiile negative și le reduce pe cele pozitive.
- Furia, în special, duce la viralizarea știrilor false
În încheiere, vă invit să meditați dacă nu cumva news feed-ul dumneavoastră seamănă puțin cu acest experiment; dacă nu cumva sunteți expuși la știri false, care vă induc o stare perpetuă de revoltă cu privire la subiectele și actorii vizați de respectiva dezinformare; dacă nu cumva tindeți să dați share unor știri neverificate, pentru că vă fac să vă simțiți furios și aceasta este cea mai simplă cale să vă manifestați furia.
Vă recomand, în linie cu o campanie de conștientizare lansată de ONU, să faceți o pauză înainte de a distribui informații neverificate, pentru a nu lăsă emoțiile să vă întunece judecata.