Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat vineri că mandatul său actual nu este unul de “tergiversare a reformelor, așa cum au sugerat reprezentanții Opoziției”. El a prezentat principalele obiective ale ministerului Justiției pentru acest an și a apreciat că anul 2021 a fost unul pierdut pentru Justiție, deoarece niciun obiectiv important nu a fost rezolvat.
SIIJ va fi desființată
Predoiu susține că SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) va fi desființată anul acesta, până în luna martie, și nu va exista o versiune nouă a acesteia. El spune că proiectul este gata, fără a da detalii suplimentare, iar reprezentanții ministerului se află în proces de negociere cu toți cei implicați. O nuanță importantă pe care ministrul a subliniat-o a fost că “am luat decizia să nu merg în Parlament cu un proiect care nu are avizul pozitiv al CSM”.
Procedura prevede că CSM are obligația să dea un aviz consultativ, pozitiv sau negativ. Proiectul poate fi adoptat oricum, dar Cătălin Predoiu susține că nu poate merge în fața parlamentarilor cu o propunere de desființare a SIIJ care nu are și susținerea CSM.
În februarie 2021, Stelian Ion (USR), ministrul Justiției de atunci, a primit un aviz negativ de la CSM pe proiectul de desființare a SIIJ, dar acesta l-a trimis la guvern, iar acolo a fost blocat. „În această dimineaţă, am semnat şi am trimis către Guvernul României propunerea de proiect pentru desfiinţarea SIIJ. După cum ştiţi, ieri a fost o şedinţă în cadrul CSM, o şedinţă lungă, în care s-a dezbătut acest proiect, s-a dat un aviz negativ. Vreau să fac precizarea că avizul este consultativ şi am decis, în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect”, a declarat Stelian Ion al vremea respectivă.
Discuțiile de la nivelul ministerului cu asociațiile de magistrați sunt destul de tensionate, o mare parte dintre ei doresc păstrarea SIIJ. Nu există un sondaj cu privire la ponderea procurorilor și judecătorilor care susțin instituția înființată de PSD cu scopul de a crea posibilitatea ca sistemului politic să pună presiune pe magistrați.
Proiecte de lege pentru grefieri și salarizarea magistraților
Alte două obiective majore pe care actualul ministrul al Justiției și le-a propus pentru acest an sunt adoptarea Legilor Justiției și a noilor Coduri Penale.
“Nu cred că Legile Justiției vor ajunge în Parlament mai devreme de toamna acestui an, dar cred că va exista o majoritate care le va adopta”, a spus Cătălin Predoiu.
De asemenea, în acest an, pe agenda Ministerului de Justiție mai sunt și proiectele de lege a grefierilor, cea a puterii judecătorești și a salarizării magistraților.
“Sper ca sfârșitul acestui an să ne prindă cu marile șantiere închise”, a declarat ministrul Justiției.
Înțelegere pentru stoparea proceselor magistraților pentru drepturi bănești restante
O mare problemă a ministerului o reprezintă deciziile pe bandă rulantă obținute de magistrați în instanță cu privire la plata unor drepturi bănești restante, în principal sporuri și restanțe salariale.
Din cauza unor schimbări de legislație în domeniu fără o corelare corespunzătoare, s-a ajuns în situația în care bugetul Ministerului de Justiție să fie afectat de plata acestor obligații decise de instanțele din țară.
La nivelul anului 2008, conform unei analize instituționale, se plătiseră deja în jur de 400 de milioane de euro. Până acum, această sumă s-a triplat, cel puțin, conform unor surse care au studiat fenomenul.
În acest an, ministerul și magistrații au ajuns la o înțelegere pentru plata unei sume de 84 de milioane de lei în contul acestor obligații, conform datelor apărute în legea bugetului de stat.
Legea salarizării magistraților are ca scop rezolvarea unor probleme din sistem care afectează activitatea acestora și care nu încurajează profesionalismul și experiența.