Cătălin Drulă a negat, vineri, că proiectul de lege care ar permite statului să intercepteze discuțiile românilor ar fi fost realizat în timpul mandatului său la Ministerul Transporturilor, așa cum a insinuat fostul premier Florin Cîțu.
„Afirmaţiile fostului premier Cîţu sunt mincinoase, aşa cum ne-a obişnuit. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în mandatul lui Cătălin Drulă nu are nicio legătură cu vreo paternitate asupra articolului de lege care a suscitat dezbatere în spaţiul public. De altfel, în dosarul acestui proiect de lege, care se poate consulta la https://tiny.cc/CodulComunicatiilor, se poate vedea în expunerea de motive că iniţiatorii proiectului de lege sunt ministrul interimar al Comunicaţiilor, Barna Tanczos, preşedintele ANCOM, Vlad Ştefan Stoica, iar avizatori membrii Guvernului Cîţu, după ieşirea USR de la guvernare„, arată Cătălin Drulă, deputat USR, într-o declaraţie transmisă presei.
Reacția lui Cătălin Drulă vine după ce fostul premier, liberalul Florin Cîțu, a încercat să arunce pisica în curtea lui Cătălin Drulă, în contextul în care proiectul a stârnit controverse: „Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru… (Cătălin Drulă – n.red.)”, a spus, vineri, fostul premier.
Semnătura lui Cîțu, pe proiect
Amintim că acest proiect de lege, în care a fost introdus și articolul controversat referitor la interceptări, a fost adoptat de Guvernul Cîțu în ultima ședință în care a mai avut dreptul să avizeze astfel de acte normative. Proiectul deja a fost adoptat de deputați și urmează să intre în dezbatere și în Senat, care are votul final.
Situația a fost semnalată de Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, care a explicat ce presupune.
”Serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – este ce se numea acum câțiva ani 'mesagerie instatanee sau mesaje chat' și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC.
Pentru o minte (sau altceva) mai creață, ar fi un serviciu de comunicații interpersonale care se integrează perfect în definiția imberbă din art 4 alineatul (1), noul punct 9^3 chiar și Chaturbate sau LiveJasmin (ca să se clătească și ochiul lor, că să zic așa). Atenție, aceștia nu sunt doar cei care oferă serviciile 'pe teritoriul României' (cuvânt cheie-indiciu: 'tranzitat')”, a explicat specialistul.
Deși Florin Cîțu încearcă să se spele pe mâini de proiect, el se numără printre cei care semnează motivarea de 108 pagini, în care este subliniată ”nevoia de a răspunde la provocările mediului de securitate actual”, alături de alți membri ai guvernului interimar, format după ieșirea USR din coaliție.
”În prezent, nu există o racordare a cadrului legal aplicabil la evoluțiile înregistrate pe piața tehnologiilor și serviciilor societății informaționale, respectiv asigurarea, la nivelul autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale a capacității operaționale de răspuns la provocările mediului de securitate actual.
De asemenea, este necesară consolidarea fundamentelor juridice ale demersurilor de asigurare a securității naționale, în concordanță cu normele constituționale care garantează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Situații în care atacatori cibernetici, motivați statal, financiar sau ideologic, au utilizat elemente de infrastructură închiriate de la firme de hosting care gestionează infrastructura amplasată pe teritoriul României, în vederea derulării de atacuri cibernetice la adresa unor instituții esențiale ale statului român sau perteneri strategici NATO/UE au condus la vulnerabilizarea securității cibernetice a instituțiilor publice din România, scăderea de credibilitate a statului român în raport cu partenerii externi, precum și la dificultățile întâmpinate în activitățile de tip investigativ derulate, ca urmare a lipsei unor reglementări clare a serviciilor de hosting din legislația autohtonă.
Se constată insuficiența și sau inexistența unor prevederi care să facă opozabile inclusiv companiilor care oferă pe piață servicii și tehnologii inovatoare - furnizori de servicii de web hosting și furnizori de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere - obligații care să faciliteze lupta împotriva faptelor grave de natură penală ori a amenințărilor la adresa securității naționale.
La nivel național, aceste categorii de furnizori prestează servicii pentru milioane de clienți de diferite naționalități, utilizarea acestor tipuri de tehnologii devenind o sursă de noi riscuri și provocări, atât pentru societate în ansamblu, cât și pentru utilizatori”, se arată în expunerea de motive, semnată de Florin Cîțu