Un incendiu violent a devastat marţi dimineaţă închisoarea centrală din capitala burundeză Gitega, ucigând 38 de persoane şi rănind 69, potrivit unui bilanţ oficial publicat de vicepreşedintele Prosper Bazombanza.
Mai mulţi martori au declarat pentru AFP că incendiul a ars complet părţi din închisoarea supraaglomerată, care adăpostea 1.539 de deţinuţi (pentru 400 de locuri) la sfârşitul lunii noiembrie, potrivit cifrelor administraţiei penitenciare. Potrivit acestor martori, care au descris „flăcări uriaşe”, incendiul a izbucnit în jurul orei 04:00 (02:00 GMT), când deţinuţii dormeau.
”Am început să strigăm că vom fi arşi de vii când am văzut că flăcările se ridicau foarte sus, dar poliţia a refuzat să deschidă uşile (…) spunând acestea sunt ordinele pe care le-am primit”, a declarat pentru AFP un deţinut, contactat telefonic. ''Nu ştiu cum am scăpat, dar sunt deţinuţi care au murit arşi de vii", a spus el.
La sfârşitul dimineţii, vicepreşedintele Prosper Bazombanza şi patru miniştri (Interne şi Securitate Publică, Justiţie, Sănătate, Solidaritate) s-au deplasat la faţa locului, în timp ce presa a fost ţinută la distanţă de o mare desfăşurare de militari şi poliţişti.
Incendiul a fost cauzat de un scurtcircuit, a precizat pe Twitter Ministerul de Interne, Dezvoltare Comunitară şi Siguranţă Publică.
La 21 august, un incendiu, care a avut oficial drept cauză un scurtcircuit, a afectat un sector al închisorii centrale, fără a face victime.
O sursă din cadrul poliţiei a declarat pentru AFP că echipele de salvare au ajuns cu întârziere la faţa locului marţi dimineaţă. Prima maşină de pompieri a sosit la două ore de la izbucnirea incendiului, înainte de a i se alătura rapid alte şase maşini din provinciile învecinate, a spus aceasta.
Construită în 1926, închisoarea centrală din capitala politică a Burundi, Gitega, în centrul ţării, este a treia ca mărime din ţară, după Mpimba, situată în capitala economică Bujumbura, şi Rumonge. Deţinuţii denunţă în mod regulat condiţiile de detenţie din această închisoare, lipsită de spaţiu şi de hrană.
''Uneori petrecem până la trei zile fără să fim aprovizionaţi de închisoare şi familiile noastre nu ne pot ajuta, deoarece din iunie 2020 nu mai avem voie să primim vizite sub pretextul de a ne proteja de COVID-19'', a declarat unul dintre ei pentru AFP.
ONG-ul ACAT-Burundi a confirmat această situaţie şi a subliniat că este larg răspândită în cele unsprezece închisori din ţară.
Supraaglomerarea închisorilor este o problemă majoră în Burundi.
La 26 noiembrie, existau 12.878 de deţinuţi la o capacitate de 4.294, potrivit administraţiei penitenciarelor din Burundi, în ciuda anunţului de graţiere prezidenţială, la începutul lunii martie, a 5.200 de deţinuţi pentru a decongestiona închisorile.
Una dintre cele mai sărace ţări din lume, Burundi este condusă de generalul Evariste Ndayishimiye, ales în iunie 2020 după moartea subită a lui Pierre Nkurunziza, aflat la putere din 2005. Voinţa neobosită a lui Nkurunziza de a fi ales în 2015 pentru un al treilea mandat controversat a aruncat ţara într-o criză gravă, marcată de execuţii sumare, dispariţii, detenţii arbitrare, tortură şi violenţe sexuale împotriva disidenţilor. Această criză s-a soldat cu 1.200 de morţi şi a forţat aproximativ 400.000 de burundezi să plece în exil.