Parchetul Militar a trimis Dosarul 10 august către DIICOT în data de 28 iunie 2019. Acest transfer a avut loc în urma solicitărilor acestei instituții pentru că făcea cercetări în ce privește o “tentativă de lovitură de stat”, în urma unor plângeri penale, printre care și cea a lui Sebastian Cucoș, șef al Jandarmeriei la data protestului.
În data de 26 iunie 2020, DIICOT, parchetul antimafia condus de procurorul Giorgiana Hosu, dă o soluție parțială, clasând acuzațiile împotriva șefilor jandarmeriei și a unui secretar de stat din Ministerul de Interne, trimițând către Parchetul Militar partea din dosar care se referă la jandarmii care au făcut exces de zel în reprimarea manifestației din 10 august.
DIICOT face anunțul clasării abia în data de 15 iulie, după 19 zile de la întocmirea documentelor oficiale. În acest moment nu e clar ce s-a întâmplat în această instituție timp de aproape trei săptămâni. Trebuie spus că anunțul nu s-ar fi făcut dacă reprezentanți ai presei n-ar fi aflat pe surse că “Dosarul 10 august urmează să fie clasat”.
Întreaga ordonanță DIICOT are 235 de pagini și este semnată doar de Doru Stoica, procuror-șef secție. Textul integral a fost obținut pe surse, iar documentul integral îl găsiți mai jos.
Procurorul-șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, nu a făcut nicio referire la documentul juridic realizat de instituția pe care o conduce, iar semnătura ei nu apare pe ordonanță.
“Dacă nu a semnat ordonanța, înseamnă că a participat la realizarea cercetării, numele ei apare pe dosar. Așa se explică faptul că nu a fost nevoie de viza șefului instituției. E o lucrare la care a participat”, a declarat o sursă familiarizată cu procedurile instituționale.
În realitate, procurorii DIICOT, prin documentul realizat, “au distrus” Dosarul 10 august.
“Această ordonanță nu a fost făcută pentru salvarea jandarmilor, ci e făcută împotriva Parchetului Militar”, a declarat un expert juridic care a analizat atât ancheta realizată de procurorii militari cât și Ordonanța DIICOT.
Cazul BRD Tower
În Ordonanța DIICOT este luat cazul a trei manifestanți bătuți de jandarmi în seara zilei de 10 august în dreptul BRD Tower. E vorba de Costel Tocană, de soția sa și de prietenul său Orlando Alexandru. Imaginile video în care aceștia sunt loviți cu brutalitate de un pluton de jandarmi au fost difuzate de canalele de știri și pe rețelele sociale.
Procurorul DIICOT dezvoltă o întreagă teorie, începând cu pagina 199 a ordonanței prin care susține că jandarmii au acționat legal, victimele fiind vinovate că s-au aflat într-un loc nepotrivit, la momentul nepotrivit.
“Urmărirea penală a fost interesată de teza erorii de fapt în care s-ar fi putut afla persoanele vătămate Tocană Costel și Alexandru Orlando cu privire la cursul evenimentelor descrise cu ocazia audierii ca urmare a poziționării acestora într-o zonă în care observarea nu a fost posibilă”, scrie în documentul DIICOT.
Pe pagini bune, folosind un limbaj de lemn care amintește de perioada comunistă, procurorul îi face responsabili pe cei doi pentru faptul că au stat într-un loc în care jandarmii își desfășurau acțiunea de reprimare, iar în vecinătatea lor era un grup de manifestanți violenți.
Teoria este susținută de stop cadru făcut pe imaginile video, transformate în fotografii, comentate și scoase din context.
În cercetarea de la Parchetul Militar nu s-au folosit imagini stop cadru, ci s-au făcut procese verbale în care se descriu cu lux de amănunte înregistrările video, tocmai pentru a nu deforma faptele și a nu lăsa loc de interpretări, a explicat pentru SpotMedia.ro o persoană implicată în cercetările care au avut loc în Dosarul 10 august.
Procurorii DIICOT "au tăinuit" informații ca să îngreuneze ancheta de la Parchetul Militar
Dar în acest episod e vorba de o problemă și mai mare. Acesta e singurul caz de violență care pare a fi fost documentat exclusiv de către DIICOT. Conform unor surse, procurorii militari nu au reușit niciodată să le identifice pe cele trei persoane. Au făcut toate demersurile necesare, dar nu au reușit. În situația în care cei de la DIICOT, la vremea anchetei aveau astfel de informații, ele trebuiau puse la dispoziția anchetatorilor care au deschis dosarul. E vorba de tăinuire și inducere în eroare, a spus anchetatorul care a făcut declarații pentru SpotMedia.ro sub protecția anonimatului.
DIICOT n-a cooperat deloc cu Parchetul Militar în perioada respectivă, au declarat mai mulți procurori. Din noiembrie 2018, Parchetul Militar a făcut mai multe demersuri oficiale, au fost trimise întrebări prin intermediul conducerii Parchetului General și nu a fost primit niciun răspuns.
În schimb, imediat după ce cei trei șefi ai Jandarmeriei și secretarul de stat din Ministerul de Interne au fost declarați suspecți, în mod oficial, la DIICOT a fost depusă plângerea pentru tentativa de lovitură de stat.
Jandarmii n-au dat niciun fel de declarații procurorilor militari
Carmen Dan, ministru de Interne din partea PSD, și Sebastian Cucoș au implicat rapid DIICOT în ancheta 10 august. În momentul în care Liviu Dragnea a realizat că nu poate controla procurorii Parchetului Militar, s-a încercat blocarea cercetărilor cu ajutorul DIICOT.
În data de 12 septembrie 2018, reprezentanții Jandarmeriei Române au depus o plângere la DIICOT pentru, atenție!, “finanțarea externă” a protestelor din data de 10 august și “lovitură de stat”. Din acel moment, ancheta Parchetului Militar a mers în paralel cu cea a DIICOT până în data de 28 iunie 2019, când procurorii militari trimit întregul dosar la DIICOT din cauza solicitărilor acestei instituții care avea o competență prioritară pentru a ancheta tentativa de lovitură de stat.
Trebuie precizat că DIICOT a intrat sub controlul PSD în data de 14 mai 2018, atunci când Felix Bănilă a fost numit șef al instituției. Acesta a fost selectat și susținut de ministrul Justiției Tudorel Toader, un instrument folosit intens de cuplul Liviu Dragnea - Călin Popescu Tăriceanu în perioada 2017-2019 pentru preluarea controlului asupra sistemului de justiție cu scopul de a scăpa de dosarele și acuzațiile de corupție.
“Cei de la Jandarmerie au refuzat să dea declarații procurorilor militari. Au venit cu plângerea de lovitură de stat la DIICOT care a fost, din punct de vedere tactic, o modalitate de a pune în dificultate ancheta”, a declarat sursa citată.
Dacă un judecător ar valida Ordonanța DIICOT, atunci în România nimeni nu va mai putea protesta fără să-și riște viața. Forțele de ordine ar primi un cec în alb pentru reprimarea violentă a oricărui protest
Un alt caz care apare în Ordonanța DIICOT este cel al lui Vlad Gheorghe, protestatarul lovit cu bestialitate de un jandarm, deși acesta e pașnic și ridică mâinile. Scena a fost filmată și a șocat o întreagă națiune prin brutalitatea ei.
...secvențele ce marchează momentele de confruntare nu vor putea face abstracție de istoricul interacțiunilor anterioare dintre cele două părți...
Ordonanța DIICOT
În același limbaj de lemn, procurorul Doru Stoica scrie un paragraf în care prezintă brutalitatea jandarmilor ca pe o rară excepție.
“Întrucât în urma vizionării mai multor ore de înregistrări video efectuate la fața locului nu s-au putut asocia și generaliza în calificarea modului de acțiune și intervenție a Jandarmeriei din data de 10 august 2018 acele cazuri izolate prezentate public ca reprezentând abuzuri săvârșite de jandarmi împotriva protestatarilor pașnici, în situații aparent asemănătoare jandarmii utilizând forța doar față de unii protestatari în timp ce pe alții i-au protejat, urmărirea penală, ținând cont de împrejurarea că pe parcursul unor evenimente în care forțele de ordine și protestatarii sunt puși în situația de a interacționa timp de mai multe ore, secvențele ce marchează momentele de confruntare nu vor putea face abstracție de istoricul interacțiunilor anterioare dintre cele două părți, a fost interesată în a identifica și creiona pe cât posibil întregul context faptic asociat fiecărui moment analizat”, se arată în textul Ordonanței DIICOT la pagina 209.
Ce a vrut să spună autorul?
Din textul scris voit încâlcit se înțelege că:
- acțiunea jandarmilor nu poate fi calificată ca fiind violentă;
- cazurile de atacuri violente ale jandarmilor asupra protestatarilor sunt izolate;
- jandarmii au făcut distincție între protestatari, unii au fost protejați, alții bătuți;
- violența unui jandarm este un efect al unei încălcări anterioare a legii săvârșite de protestatarul lovit;
Astfel, în documentul DIICOT urmează o serie de 38 de poze, stop cadru pe diverse filmări, anterioare momentului în care protestatarul e lovit cu bestialitate de jandarm, care sugerează că Vlad Gheorghe a avut un comportament violent la manifestație, iar bătaie încasată e, cumva, meritată.
“Procurorul vorbește despre acțiuni pe care le descrie cu instantanee din care nu poți să-ți dai seama de nimic. Bineînțeles că poți avea o imagine de ansamblu din filmările care există. Sunt realizate atât de Digi TV cât și de TVR, iar ele ilustrează foarte clar ce se întâmplă acolo”, a declarat Vlad Gheorghe, în exclusivitate pentru SpotMedia.ro.
Din cele 38 de imagini prezentate în cazul Vlad Gheorghe, în 18 dintre acestea el nici nu apare, iar în alte nouă are mâinile ridicate în sus, încercând să calmeze grupuri de protestatari violenți.
“Da, din acele imagini se vede că eu făceam semne huliganilor, dar semnele erau să nu mai arunce cu pietre și cu sticle. Huliganii aruncau spre jandarmi, dar sticlele nu ajungeau la jandarmi, ajungeau la noi, care eram prinși între ei. Ori noi, câțiva manifestanți pașnici care eram acolo, nu aveam scuturi, nu aveam măști, nu aveam nimic”, a declarat Vlad Gheorghe, actualmente jurist, consilier la grupul parlamentar USR.
Procurorii DIICOT prezintă exclusiv versiunea Jandarmeriei
În toate cazurile prezentate, procurorii DIICOT încearcă să învinovățească victima. Au dezvoltat un astfel de raționament pentru că este exact raționamentul prezentat de jandarmi la audieri, susține Vlad Gheorghe.
“Sunt declarațiile pe care le-am văzut, imediat după 10 august, susținute de șefii Jandarmeriei. Este un tip de raționament pe care aceștia l-au folosit ca să-i incite pe jandarmi în seara respectivă. Este modelul de pedepsire. Îl transformă pe jandarm într-un instrument de reprimare a protestului. Astfel, acesta nu mai e o persoană care trebuie facă ordine, să detensioneze conflictele, ci un instrument pedepsire a manifestanților. Au fost dezinformați. Li s-a spus în căști, iar acesta lucru e public, li s-a transmis că o colegă de-a lor a fost ucisă, o minciună, tocmai pentru a-i înrăi, pentru a-i transforma din apărătorii clădirii Guvernului în trupe de atac și pedepsire”, a declarat acesta.
Protestatarul rănit în data de 10 august e șocat de textul Ordonanței DIICOT. El crede că nu aparține în totalitate procurorului care o semnează, ci e o compilație menită să distrugă sau să amâne la nesfârșit trimiterea în judecată a Dosarului 10 august.
Procurorii DIICOT nu m-au chemat niciodată la audieri.
Vlad Gheorghe, manifestant bătut de jandarmi
Apologia agresorului
“Această ordonanță este apologia agresorului. Același tip de raționament se poate face într-un caz de viol în care violatorul poate fi descris ca un amărât sedus de victimă care era dezbrăcată și făcea semne lascive. Poate fi folosit într-un caz de lovire în care agresorul e descris ca o persoană care a fost provocată, jignită în prealabil și care a apelat la loviri ca o consecință a ce s-a întâmplat anterior faptei. Este o tehnică de transformare a victimei în agresor”, a declarat Vlad Gheorghe pentru SpotMedia.ro.
Dacă un judecător ar confirma un astfel de document precum cel realizat de DIICOT, protestele ar fi în afara legii, susțin mai mulți juriști care au văzut Ordonanța DIICOT. Orice acțiune a forțelor de ordine va fi justificată, orice violență va fi legitimată. Ordonanța DIICOT oferă un cec în alb pentru reprimarea protestelor.
“Procurorii DIICOT nu m-au chemat niciodată la audieri. E absolut stupid. Din păcate, în acest document sunt lucruri absolut ridicole. Nici măcar nu au așa o aparență de adevăr și logică”, a declarat Vlad Gheorghe pentru SpotMedia.ro.
Și ca un punct culminant al încercării reprezentanților DIICOT de a justifica reprimarea violentă a manifestației din data de 10 august, e construită o metaforă în care jandarmii sunt comparați cu grădinarii care au misiunea de a scăpa de buruienile din societate cu orice preț și cu orice risc, chiar cel de a strivi și câteva “panseluțe”.