Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au convenit că acţiunea Belarusului de a încuraja migranţii din Orientul Mijlociu să pătrundă în Polonia poate fi considerată, din punct de vedere legal, un ”atac hibrid” care să servească drept bază pentru o nouă serie de sancţiuni europene împotriva Minskului.
Noul pachet de sancţiuni urmează să fie discutat joi şi posibil să fie aprobat luni, la reuniunea miniştrilor europeni de Externe.
Potrivit Reuters, noua serie de sancţiuni ar putea viza circa 30 de persoane şi entităţi din Belarus, printre care ministrul de Externe al acestei ţări şi compania aeriană Belavia, dar un acord asupra acestei liste şi stabilirea probelor care să prevină acţiuni legale ar putea întârzia decizia.
Tot miercuri, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Poloniei să ''acţioneze cu rapiditate şi hotărâre'' în criza migraţiei de la frontiera belaruso-poloneză, unde, spune el, are loc ''un atac hibrid, brutal, violent şi josnic'', relatează agenţia EFE.
Charles Michel a discutat cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care la rândul său a subliniat că nu este vorba ''de o criză migratorie, ci de o criză politică declanşată cu scopul de a destabiliza situaţia în Uniunea Europeană''.
Cei doi au fost de acord că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko este vinovat pentru situaţia de la graniţă, unde se adună migranţi care încearcă să ajungă în UE şi unde au avut loc mai multe tentative violente ale acestora de a forţa intrarea în Polonia.
Morawiecki a mai menţionat că ''evenimentele din ultimele zile sunt o probă pentru Polonia şi pentru Europa'', adăugând că guvernul său este conştient de riscul unei escalade ''periculoase'' şi că ''situaţia se poate înrăutăţi''.
El a anunţat că va solicita UE să ia măsuri menite să împiedice zborurile comerciale între Orientul Mijlociu şi Minsk pentru a opri astfel afluenţa de migranţi, care apoi se deplasează spre graniţa poloneză.
Referindu-se la implicarea guvernului belarus în aceste transporturi, o formă de represalii a lui Lukaşenko în urma sancţiunilor europene împotriva Belarusului după reprimarea mişcării de opoziţie ce a contestat realegerea sa ca preşedinte, premierul polonez a cerut sporirea ''presiunii noastre printr-un mecanism de sancţiuni adecvat, astfel încât (Belarusul) să pună capăt acestei practici'', pe care Morawiecki a descris-o drept ''terorism de stat''.
''Astăzi apărăm nu doar frontiera belaruso-poloneză, apărăm de asemenea frontiera estică a UE şi flancul estic al NATO. De fapt, obiectivul lui Lukaşenko este destabilizarea întregii Europe'', a concluzionat Morawiecki.
Charles Michel a menţionat la rândul său că ''în zilele următoare'' Consiliul European va discuta despre ''posibilităţile de finanţare'' a unei ''infrastructuri fizice care să protejeze mai bine UE''. Un grup de 12 state membre au cerut Comisiei Europene finanţarea din fonduri europene a ridicării de garduri la graniţe, solicitare respinsă de Bruxelles.
Guvernul de la Varşovia a început să construiască un zid şi un sistem de supraveghere de-a lungul celor 420 de kilometri ai graniţei cu Belarus, proiect pentru care Polonia a alocat circa 350 de milioane de euro.
Rusia și Belarus dau vina pe UE
Preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko şi aliatul său, preşedintele rus Vladimir Putin, au dat vina pe UE pentru situaţia creată la graniţe.
Kremlinul a acuzat Europa că nu a reuşit să se ridice la înălţimea propriilor idealuri umanitare şi că încearcă ”să blocheze” Belarusul cu planuri de a închide o parte a frontierei.
Moscova consideră inacceptabil ca UE să impună sancţiuni Belarusului din cauza crizei.
Criza loveşte UE într-o zonă vulnerabilă
În 2015, blocul european a fost profund zguduit de un aflux de peste un milion de persoane care fugeau de conflictul din Siria, Irak şi Afganistan, care a dus la rupturi profunde între statele membre, la tensionarea sistemelor de securitate socială şi la stimularea sprijinului pentru partidele de extremă dreapta.
UE pare mai unită de data aceasta, dar există semne de fricţiuni interne: voci de la Bruxelles au avertizat Polonia că nu ar trebui să folosească fondurile UE pentru a ridica ziduri de frontieră şi sârmă ghimpată, în timp ce altele susţin că blocul trebuie să ajute la apărarea graniţelor sale.
Michel a afirmat miercuri că UE trebuie să se hotărască. Comparativ cu 2015, criza actuală are o dimensiune geopolitică suplimentară, deoarece se desfăşoară pe linia de demarcaţie dintre NATO la vest şi Belarus, aliat Rusiei, la est.
Bombardierele Tupolev Tu-22M3 pe care Rusia le-a trimis pentru a survola statul Belarus sunt capabile să transporte rachete nucleare, inclusiv unele hipersonice, concepute pentru a se sustrage apărării aeriene sofisticate occidentale.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov speră că europenii responsabili ”nu se vor lăsa atraşi într-o spirală destul de periculoasă”.
Polonia şi-a informat aliaţii NATO
”Aliaţii au precizat că Belarusul poartă responsabilitatea pentru criză şi că utilizarea migranţilor de către regimul Lukaşenko ca tactică hibridă este inumană, ilegală şi inacceptabilă”, a declarat un oficial NATO după întâlnirea cu uşile închise de miercuri, de la Bruxelles.
”NATO este pregătită să îi ajute în continuare pe aliaţii noştri şi să menţină siguranţa şi securitatea în regiune”, a spus oficialul.
Cancelarul german Angela Merkel l-a îndemnat pe Putin să facă presiuni asupra Belarusului, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.
Putin a transmis că UE ar trebui să discute direct cu Belarus.
Violențe la graniță
Mii de oameni au ajuns săptămâna aceasta la graniţă, unde gardurile improvizate de sârmă ghimpată şi soldaţii polonezi le-au blocat în mod repetat intrarea. Unii dintre migranţi au folosit buşteni şi alte unelte pentru a încerca să pătrundă.
"Nu a fost o noapte liniştită. Într-adevăr, au existat multe încercări de a încălca graniţa poloneză", a declarat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, pentru postul PR1.
O filmare de la graniţă obţinută de Reuters a arătat copii mici şi bebeluşi printre oamenii blocaţi acolo.
"Sunt o mulţime de familii aici cu bebeluşi între două şi patru luni. Ei nu au mâncat nimic în ultimele trei zile", a declarat pentru Reuters persoana care a furnizat înregistrarea video, spunând că ei înşişi sunt migranţi şi refuzând să fie identificaţi.
Unii migranţi s-au plâns că au fost împinşi în mod repetat înainte şi înapoi de poliţiştii de frontieră polonezi şi belaruşi, fiind în pericol de hipotermie, lipsă de hrană şi apă.
Reuters a găsit bilete rupte de la companiile aeriene din Orientul Mijlociu, documente de la agenţiile de turism şi chitanţe în pădurea de lângă oraşul polonez Hajnowka, în ceea ce părea a fi o tabără abandonată.
Premierul polonez a spus că UE trebuie să blocheze zborurile din Orientul Mijlociu către Belarus.
Polonia neagă acuzaţiile grupurilor umanitare că încalcă dreptul internaţional la azil prin împingerea migranţilor înapoi în Belarus, în loc să accepte cererile lor de protecţie. Varşovia spune că acţiunile sale sunt legale.