Partea 1 – Din Copenhaga la Brașov și înapoi cu mașina electrică – jurnal de călătorie
Acest articol este primul dintr-o serie de articole dedicate electromobilității ca și parte a tranziției energetice.
Pornind de la experiența individuală (din articolul de față), următorul articol va explora implicații societale mai largi ale transportului electric cu posibile avantaje și dezavantaje.
Atât marca mașinii, cât și rețelele de încărcare sau orice altă marcă comercială au fost menționate în scop informativ, fără intenția de a promova un anumit tip de mașină sau rețea de încărcare.
- Copenhaga - Brașov - Copenhaga în aproape 5.000 km
- Încărcare rapidă de 20-40 minute la intervale de 2h - 3h30 de condus pe autostradă
- De 3 ori mai puțină energie consumată decat un vehicul similar pe combustie internă
- Emisii cu 2-3 ori mai mici decat un vehicul echivalent pe benzină
- Cost total pentru încărcări de 225 de euro
Sumarul călătoriei - kilometri, energie, bani și emisii
Adunați, am făcut exact 4.843 km pentru care am avut un consum mediu de 170 Wh/km, ceea ce înseamnă că am consumat 823 kWh.
Dacă am fi folosit o mașină pe combustie internă, am fi consumat echivalentul a 291 litri de benzină (considerând un consum mediu de 6L/100 km), sau 2.560 kWh (considerând că 1 litru de benzina conține 8,8 kWh).
În alte cuvinte, am consumat de peste 3 ori mai puțină energie decât dacă am fi făcut același drum cu mașina cu motor pe combustie internă dintr-o clasă similară. Asta ca să înțelegem cât de ineficient este motorul pe combustie, unde două treimi din energie este pierdută sub forma căldurii.
Cat despre emisiile de CO2, un calcul simplu indică faptul că am produs aproximativ 260 kg CO2 pe parcursul călătoriei (folosind media UE de 255 gCO2/kWh și incluzând pierderile de pe rețeaua electrică și de încărcare).
Cu aceeași mașină pe combustie internă emisiile de CO2 ar fi fost de 670 kg CO2 sau de 2,6 ori mai mari decât media mașinii electrice. Astfel, chiar și astăzi, cu mixul energetic actual, încă bazat în parte pe combustibili fosili, reducerile de emisii de CO2 sunt net superioare pentru un transport bazat pe electricitate decât cel bazat pe combustie internă.
Nu în cele din urmă, mai este si partea economică. Când am tras linie la final, am ajuns la un cost final ce m-a surprins. Am cheltuit doar 225 de euro pentru toți cei 4.843 km. Ceea ce înseamnă 4,6 euro cenți/km. Dacă am fi plătit toate încărcările (cum am zis, am încărcat gratuit în câteva locații), costul total ar fi fost aproximativ 270 de euro sau 5,6 euro cenți/km.
Dar dacă am fi făcut aceeași călătorie cu acea mașină pe combustie internă menționată mai sus prețul benzinei ar fi fost 393 de euro (la un cost mediu al benzinei în Europa de 1.35 euro/L) sau 8,1 euro cenți/km, cu 50% mai mare decât ceea ce am plătit noi.
Prin urmare, la fel ca și la capitolul eficiență energetică și emisii de CO2, mașina electrică se dovedește a avea costuri de rulare mai mici decât echivalentul pe combustie internă.
Jurnalul de călătorie, pas cu pas
Vara aceasta am călătorit cu mașina electrică din Copenhaga la Brașov. Am parcurs circa 5.000 km de-a lungul a două săptămâni, timp în care am vizitat prieteni, familia, două orașe, Viena si Dresda, dar și frumosul sat Rimetea, în județul Alba.
Mașina folosită avea capacitatea bateriei de 82 kWh, ce are o autonomie reală de 300-500 km. Autonomia variază în funcție de regimul de condus și condițiile meteo (temperatură, precipitații sau direcția vântului).
Pregătirea de drum
O călătorie lungă cu o mașină electrică începe cu puțină planificare. Poate puțin mai multă planificare decât cu o mașină pe combustie internă, pentru că trebuie identificate stațiile de încărcare preferate. Spun preferate pentru că există deja o varietate de stații rapide de încărcare de-a lungul celor mai multe autostrăzi europene, dar nu toate sunt pretabile pentru fiecare utilizator și fiecare mașină.
O rețea preferată de încărcare pentru noi a fost Ionity. Ionity este printre cele mai mari rețele europene de încărcătoare rapide, cu capacități de 350 kW/încărcător, ce oferă prețuri avantajoase pentru posesorii de mașini electrice produse de VW, Audi, Mercedes, BMW, Ford, Porsche si Hyundai.
Iar pentru a găsi stațiile de încărcare preferate am folosit aplicația numită A Better Route Planner, dedicată exclusiv mașinilor electrice, ce poate spune cu precizie unde trebuie făcute încărcările, cât de lungi trebuie să fie, cât trebuie încărcată bateria și chiar prețul încărcărilor, în funcție de mașina folosită, temperatura exterioară, direcția vântului, trafic, stații de încărcare preferate, cât de lungi vrei să fie pauzele sau cu câtă baterie vrei sa ajungi la destinație.
Segmentul 1 - Copenhaga - Kassel: 750 km
Am plecat din Copenhaga într-o vineri seara și am condus aproximativ 300 km până la prima cazare, într-un mic sat lângă Lubeck. Nu am avut nevoie de încărcare pe secțiunea asta, pentru că am plecat cu bateria încărcată 100% și totuși am ajuns cu 40% din baterie la destinație.
A doua zi am plecat la ora 8:00 spre Kassel, pentru a vizita niște prieteni. Un drum de 450 km. Am selectat în aplicația de planificare a rutei să facem prima oprire la o stație de încărcare, unde exista și un restaurant în zonă. Încărcarea a durat mai puțin de 40 minute, timp îndeajuns pentru micul dejun.
Următoarea secțiune de drum a durat mai mult de 4 ore, multe pierdute prin binecunoscutele “stau”-uri germane (ambuteiaje de trafic). Așadar, următoarea pauză de încărcare s-a potrivit cu ora prânzului, unde am petrecut alte aproximativ 40 minute, numai bine cât să luăm masa liniștiți. Am plecat la ora 14:00 pentru alți 300 km spre Kassel, unde am lăsat mașina la încărcat la un încărcător public, în timp ce noi ne-am văzut de ale noastre.
Segmentul 2: Kassel - Viena - 800 km
Următoarea secțiune de drum a fost mai lungă, urmând să ajungem în Viena, un traseu de 800 km ce a durat cam 10-11 ore să îl parcurgem, fiind limitați de controalele de la granița austro-germană, ambuteiajele de trafic și o furtună violentă.
Din cele 10-11 ore pe drum, am dedicat un total de 1h15m pentru 3 încărcări, care au fost practic și pauzele noastre, restul timpului fiind petrecut în spatele volanului. Am ajuns în final la Viena, ne-am cazat și apoi am lăsat mașina la încărcat în parcarea hotelului. Avantajul pentru noi a fost și faptul că acest hotel oferea parcare gratuită și încărcare gratuită pentru clienți.
Segment 3 - Viena - Rimetea - 800 km
După câteva zile petrecute în Viena, am plecat spre Rimetea, în județul Alba, un traseu de încă 800 km. Am plecat cu bateria la 80%, ceea ce ne-a dat posibilitatea sa conducem pănă la Budapesta fără oprire.
Încărcarea de la Budapesta (de 30-40 minute) a fost și ultima la stațiile de încărcare rapidă, urmând ca următoarea stație de încărcare sa fie în Arad, la punctul de încărcăre Renovatio e-charge de la Kaufland.
Aici, ca și peste tot în țară, încărcătoarele au o putere maximă de 50 kW (comparativ cu 350 kW la stațiile de încărcare rapidă din Germania sau Austria), care practic se reflectă un timp de încărcare mai lung. Pentru noi a însemnat o oră de încărcare, dar nu și un timp pierdut, fiind oricum nevoiți să petrecem ceva timp la cumpărături.
Înainte de a ajunge la Rimetea, am mai făcut o oprire la Sebeș, pentru o ultimă încărcare de jumătate de ora (perfect pentru o cafea și o mică plimbare) înainte de destinația finală. Am ales să facem această încărcare în Sebeș nu pentru nu am fi avut destulă autonomie, ci pentru că nu existau posibilități de încărcare în sat, unde am dorit să ajungem cu destulă baterie ca să putem folosi mașina și pe parcursul șederii la pensiune.
Segmentul 4 - Rimetea - Brașov - am ajuns la destinația finală
Drumul din Sebeș spre Brașov a fost din nou fără probleme, (între timp reușind sa încarc bateria în timpul unei vizite la Kaufland și la un restaurant în Turda) nefiind nevoie de nicio încărcare, deşi nu am plecat cu bateria plina.
Așadar, am reușit sa ajungem la destinație fără niciun fel de problemă de încărcare sau autonomie. Ceea ce a fost mai problematic a fost încărcarea în Brașov, unde nu am reușit să încarc bateria la casa părinților, fiind nevoit să parchez mașina la un supermarket pentru încărcare câteva ore.
Există puține încărcătoare publice în Brașov și neavând posibilitatea sa încarc peste noapte acasă poate fi considerat ca un mic inconvenient.
Cale-ntoarsă. Ziua 1 - Brașov - Győr
A venit și timpul călătoriei de întoarcere. Am plecat în jur de ora 7 dimineața din Brașov cu o baterie încărcată la 80%, având ca destinație Győr, în Ungaria, o călătorie de 800 km.
Prima oprire de încărcare a fost în Sebeș. Aici am petrecut 40 minute, timp în care am mâncat, ca apoi sa ne continuăm drumul spre Arad, la următorul punct de încărcare, la același supermarket ca la sosirea în țara. Încărcarea a durat o oră întreagă aici, fiind limitată de puterea modestă a încărcătoarelor din România, timp în care am făcut o mică plimbare prin oraș.
Cu încărcărea din Arad am reușit sa ajungem în Budapesta, punct din care aveam acces din nou la rețeaua de încărcare rapidă. După doar 20 minute petrecute la stația din Budapesta, am plecat spre hotelul din Győr, unde am ajuns în jur de ora 19:00. Am rezervat un hotel care oferă încărcare pentru mașini electrice, și la fel ca în Viena, încărcarea a fost gratuită, fiind nevoiți sa plătim doar pentru parcare (de altfel, ca și toți clienții hotelului).
Ziua 2 - Győr - Dresda
Din Győr am pornit spre Dresda, un drum de aproape 550 km. Am mai făcut 2 opriri scurte de încărcare, lângă Brno și Praga, ce nu au durat mai mult de 30 minute în total.
În Dresda, ca și în restul călătoriei, am rezervat un hotel ce oferă și încărcare pentru mașini electrice, aceasta fiind din nou gratuită, plătind doar pentru parcare. Plecați din Dresda, destinația zilei următoare a fost Copenhaga.
Ziua 3 - Dresda - Copenhaga
Din Dresda am condus fără oprire aproape 4 ore și peste 300 km pana aproape de Rostock. Încărcarea din Wittstock (in rețeaua Fastned) a durat 20 minute, ca apoi să ajungem la Rostock, la feribotul spre Danemarca. Ajunși în Danemarca, am făcut o singură oprire de 10 minute în drum spre Copenhaga, îndeajuns cât să ajungem acasă.
Deși unii prieteni mi-au spus ca am avut curaj să fac un asemenea drum, eu aș spune că am avut nevoie doar de puțină planificare și voință. A fost o călătorie confortabilă și, per total, probabil la fel de rapidă ca în cazul unei mașini pe combustie internă. În niciun moment nu am fost îngrijorați de autonomia mașinii, de găsirea sau folosirea încărcătoarelor rapide.
Cu puținele excepții din România, din cauza încărcătoarelor modeste, nu pot spune că am așteptat să se încarce mașina, mai degrabă mașina ne-a așteptat pe noi, ea încărcându-se mai repede decât am putut face noi pauza. Din contră, soția mea s-a plans ca pauzele au fost prea scurte.
Articol preluat de pe Infoclima.ro
Articolul este scris de Andrei David Korberg. Andrei este asistent universitar și cercetător la Universitatea Aalborg din Danemarca, în cadrul diviziei de planificare sustenabilă al energiei: https://www.en.plan.aau.dk/research+groups/SEP/. El este de asemenea absolvent al unui master de sustenabilitate urbana din cadrul aceleași universități. Munca sa constă în modelarea și analiza sistemelor energetice regenerabile cu accent pe mobilitate și rolul combustibililor alternativi în viitoarele sisteme de transport. Este autor al unui număr de articole științifice și rapoarte pe acest domeniu ce pot fi găsite aici: https://vbn.aau.dk/da/persons/andrei-david-korberg/publications/