Declarațiile fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, potrivit căruia există probleme în raportarea deceselor de COVID-19 și de fapt am putea avea cu mii de morți în plus, au stârnit reacții și din partea instituțiilor implicate.
Reprezentanţii STS au transmis, sâmbătă, explicații despre cum funcționează platformele pe care le administrează și a garantat pentru acuratețea datelor.
”Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a dezvoltat şi a pus la dispoziţia autorităţilor medicale cele două aplicaţii informatice, Corona Forms şi Alerte MS, la cererea şi pe baza cerinţelor operaţionale formulate de acestea.
Corona Forms este aplicaţia care centralizează cu acurateţe maximă evidenţa testelor, a persoanele confirmate cu infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi a deceselor survenite în urma COVID-19.
Fiecare deces înregistrat în aplicaţie primeşte un ID unic, iar ulterior datele NU MAI POT FI MODIFICATE. Datele oficiale prezentate de autorităţi, public, prin informările zilnice din bilanţ, sunt cele extrase din Corona Forms”, a transmis, sâmbătă, STS, într-un comunicat.
Cine introduce datele în aplicații
Instituţia precizează că datele sunt introduse în Corona Forms de spitale, laboratoare şi direcţiile de sănătate publică şi sunt disponibile autorităţilor medicale.
”În ceea ce priveşte înregistrarea deceselor, pe baza datelor medicale obţinute de la unităţile spitaliceşti, direcţiile de sănătate publică analizează şi validează fiecare pacient în Corona Forms, ţinând cont şi de detaliile medicale ale acestora”, a mai transmis STS.
În plus, STS face precizări despre aplicaţia Alerte MS.
”Alerte MS este aplicaţia care generează statistici în conformitate cu cerințele stabilite de MS. În această platformă, datele numerice sunt introduse de spitale şi laboratoare.
STS nu introduce, nu gestionează şi nu centralizează aceste date. Datele sunt proprietatea exclusivă a beneficiarului aplicaţiilor – Ministerul Sănătăţii (MS)”, a mai transmis STS.
Șefa INSP: De ce naiba nu a făcut nimeni nimic? De ce spune acum, dacă a observat astfel de lucruri?
O reacție pe subiect a avut și șefa Institutului Național pentru Sănătate Publică, Adriana Pistol. Aceasta a explicat, pentru Libertatea.ro, că este adevărat că există posibilitatea ca DSP-urile să invalideze decese declarate inițial de COVID de către spitale, dar susține că nu e nicicum vorba de mii de cazuri.
„Noi (n.r. – DSP-urile) certificăm dacă un caz este confirmat sau infirmat. Noi certificăm dacă decesul respectiv este datorat sau în legătură cu COVID. Vă dau un exemplu: dacă a făcut infarct sau dacă a dat maşina peste el, acel deces nu e de la COVID, chiar dacă avea săracul COVID. Pentru că nu înseamnă că l-a omorât COVID”, explică Adriana Pistol.
Potrivit șefei INSP, acolo unde există dubii, cei de la DSP trebuie să discute, punctual, cazul cu medicii din spital. Întrebată câte decese au fost invalidate, ea a spus că nu cunoaște cifra.
”Nu, cine are timp? Oamenii tre să lucreze pe altele. La ce nebunie trăim de un an de zile!”, a replicat Pistol.
Ea mai spune că sunt puține spitalele care își introduc singure datele în CoronaForm, majoritatea alegând să trimită DSP-urilor informaţiile, iar ulterior DSP trece informaţia în platformă, validând sau nu decesul drept COVID.
„Ministrul Sănătăţii pe mine mă şochează. De ce naiba nu a făcut nimeni nimic? De ce spune acum, dacă a observat astfel de lucruri? Indiferent cine e ministrul – nu mă interesează numele ministrului decât ca să ştiu cui mă adresez – dacă faci un management al cazurilor şi al unei pandemii, trebuie să verifici şi să îndrepţi erorile. Dar nu judec eu, nu am calitatea să judec”, a comentat Pistol situaţia.
Declarațiile lui Voiculescu
Fostul ministrul al Sănătăţii Vlad Voiculescu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că există diferenţe fundamentale între decesele raportate de COVID şi cele reale.
La rândul său, fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tăraru a declarat, sâmbătă, că platforma Corona Forms lasată anul trecut cuprinde datele introduse de toţi specialiştii din domeniul sanitar, iar raportarea deceselor se face cu CNP-ul fiecărei persoane, boala de care a suferit şi comorbidităţile.
DSP-urile fac evaluările finale şi raportează cauzele deceselor, după realizarea tuturor etapelor din anchetele epidemiologice. Tătaru consideră că a lua în calcul doar datele statistice, numărul de decese raportate într-un judeţ, ”este cea mai mare greşeală”.
Citește mai multe pe acest subiect:
