România are ”un foarte bun potențial științific pe care nu reușește să-l valorifice”. Banii sunt puțini, iar fondurile sunt ”împărțite netransparent și ineficient”, se arată într-un document prin care mai mulți cercetători români de mare prestigiu le propun factorilor de decizie înființarea unui Consiliu pentru Cercetare, pe principiul lui Haldane, principiu care guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane.
”Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat.
În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020). În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme”, se arată în documentul primit la redacție.
Propunerea este susținută de zeci de cercetători din țară și din străinătate și a fost inițiată de:
- Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția
- Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România
- CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România
- CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România
- Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România
- Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
- Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia
Semnatarii documentului solicită ”aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării”.
”Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane. Acesta stipulează că ’deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni’”, se arată în document.
”Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA”
”Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, ’Consiliul pentru Cercetare’, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție.
Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, se mai arată în documentul citat.
Citește și De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19 – partea II
Care ar fi avantajele
Semnatarii enumeră explicit ”avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare”:
- Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
- Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
- Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
- Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
- Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC....), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).
”Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României, precum și întregii comunități academice din România și din diaspora, să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională.
Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF constituind o foarte bună referință”, se mai arată în documentul lansat pentru dezbatere în spațiul public.
Cosemnatari:
- Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea "Politehnica" București, România
- Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România
- Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România
- Dr. Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
- Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia
- CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România
- CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România
- Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania
- Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
- CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România
- Dr. Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA
- Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România
- Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România
- Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda
- Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România
- Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România
- Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA
- Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania
- Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România
- Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
- Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România
- Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia
- CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România
- Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România
- Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia
- Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda
- Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România
- Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România
- Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța
- Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
- Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România
- Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia
- Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România
- Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
- Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța
- Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA
- Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România
- Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția
- Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda
- Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA
- Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România
- Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
- Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA
- Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda
- Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda
- CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
- Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România
- CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România
- Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia