Ungaria a anunţat vineri că va achiziţiona două milioane de doze de vaccin rusesc Sputnik V, fiind prima ţară din UE care cumpără vaccinuri anti-COVID-19 în afara schemei gestionate de Comisia Europeană, criticată la Budapesta pentru lentoarea ei.
”Statele membre (ale UE) sunt libere să negocieze acorduri pentru astfel de vaccinuri”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Stefan De Keersmaecker, citat de agenţia DPA.
”Le revine de asemenea să vadă cum gestionează autorizarea sau folosirea unor asemenea vaccinuri în ţările lor”, a adăugat acesta, insistând asupra responsabilităţii suplimentare pentru astfel de decizii privind utilizarea unor vaccinuri încă neaprobate în UE.
Într-o perioadă în care experţii sunt îngrijoraţi pentru scepticismul faţă de vaccinare, aşteptarea aprobării Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) inspiră încredere publicului, a argumentat De Keersmaecker.
Anterior, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, aflat în vizită la Moscova, a confirmat că ţara sa va achiziţiona două milioane de doze din vaccinul rusesc Sputnik V, livrabile în trei tranşe, respectiv 600.000 de doze în prima lună, 1.000.000 în a doua şi 400.000 în a treia.
Premierul ungar Viktor Orban s-a plâns că ţara sa primeşte prea puţine doze de vaccin prin mecanismul gestionat de Comisia Europeană pentru cele 27 de state membre ale UE.
Prin urmare, Ungaria a autorizat săptămâna aceasta vaccinurile Sputnik V şi Astrazeneca/Oxford, cel de-al doilea fiind examinat în prezent de EMA, care până sfârşitul lunii i-ar putea acorda autorizaţia de comercializare condiţionată.
Şi alte state ale UE se plâng de livrări insuficiente de vaccinuri anti-COVID-19 şi de calendare incerte, politicieni şi responsabili din sectorul sanitar acuzând faptul că executivul comunitar a comandat prea puţine doze de vaccin de la producătorii care au avut succes în dezvoltarea acestuia (Pfizer/BioNTech şi Moderna), mizând în schimb pe aceia care înregistrează întârzieri în procesul de dezvoltare a vaccinurilor, în special compania franceză Sanofi şi cea germană CureVac.
Între timp, comanda Comisiei Europene pentru 300 de milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech a fost suplimentat cu încă 300 de milioane, dar din acestea numai pentru 75 de milioane de doze a fost stabilit un termen de livrare, în semestru doi al acestui an, restul mai târziu.
Pfizer/BioNTech a anunţat săptămâna trecută că diminuează temporar cantitatea de vaccin livrată statelor UE, din cauza unor procese tehnice interne desfăşurate pentru creşterea capacităţii de producţie, numărul dozelor livrate scăzând aproximativ la jumătate în cazul unor ţări, printre care şi România.
Moderna s-a angajat să livreze 10 milioane de doze până la finalul lui martie şi 35 milioane în fiecare din trimestrele doi şi trei. Alte 80 milioane de doze de vaccin urmează să fie livrate în anul în curs, dar fără un calendar precis deocamdată. Toate aceste vaccinuri sunt administrate în două doze de persoană.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat joi că, în pofida tensiunilor cu Moscova în unele chestiuni politice, a propus ca institutul Paul-Ehrlich, însărcinat cu autorizarea medicamentelor în Germania, ''să susţină Rusia'' în cererea înaintată către EMA pentru autorizarea vaccinului Sputnik V, ''iar dacă acest vaccin este aprobat de EMA, atunci vom putea vorbi despre producţia comună şi de asemenea despre utilizarea comună''.