Mediul de afaceri românesc a fost greu încercat în 2020. Capacitatea de adaptare și de digitalizare va face diferența între companiile care vor rezista în 2021 și cele care se vor prăbuși. Unii oameni de afaceri și antreprenori nu pot – sau, mai rău, nu vor – să facă niște transformări simple, care le-ar putea salva businessul. Vestea (mai) bună e că, per total, proiecțiile pentru evoluția economică a României nu mai sunt atât de sumbre. Vestea proastă e că incertitudinea, unul dintre cei mai mari „dușmani” ai mediului de afaceri, încă plutește în aer – prin urmare, situația poate deveni periculoasă într-un timp foarte scurt.
Așa consideră analistul Vlad Năstase, primul român ales în conducerea globală a Turnaround Management Association, cu sediul în Statele Unite, care are filiale în peste 50 de țări, inclusiv în România, precum și peste 10.000 de membri. Vlad Năstase a făcut, în interviul acordat SpotMedia.ro, o retrospectivă a anului 2020 din perspectiva mediului de afaceri românesc și a vorbit inclusiv despre soluțiile de revenire ce se pot implementa în 2021.
Iată cele mai importante declarații ale lui Vlad Năstase:
- Contracția de care ne temeam la începutul pandemiei s-a dovedit mai blândă, însă incertitudinea e paiul care poate frânge spinarea cămilei, în cele din urmă.
- Firmele românești – majoritatea mici și mijlocii, esențiale pentru economie, sunt slab capitalizate și deci și mai vulnerabile la șocuri precum cel generat de actuala situație.
- Companiile sunt nevoite să își reanalizeze acum, nu mai târziu, extrem de serios modelul de business, să caute inovația și să aibă curajul să ia măsurile necesare pentru a duce afacerea mai departe, chiar dacă asta înseamnă apelul la ajutor specializat.
- Pachetele de susținere economică acordate de Guvern par, la prima vedere, soluții; însă ele generează doar efecte de moment.
- Anul 2021 va debuta dur pentru firmele care au deja probleme de lichiditate.
- Pentru companii, primul și al doilea trimestru din 2021 vor fi ca un “triaj la UPU”.
- Lipsa de predictibilitate generală cu privire la evoluția pe termen scurt și mediu – într-o criză economico-sanitară - ar trebui să fie un factor motivațional suficient de puternic pentru ca antreprenorii să înceapa să utilizeze, în activitatea curentă, ca instrument de lucru, cash-flow-ul.
Cum a afectat criza sanitară mediul de business românesc în 2020? Care au fost domeniile „lovite” cel mai rău?
După aproape un an de când am aflat de existența acestui virus în lume și aproape zece luni de când am început să ne ferim de el în România, dincolo de toate alertele economice care s-au auzit în primăvara acestui an, cred că cel mai bine putem descifra impactul crizei sanitare în economia locală dacă ne uităm la dinamica previziunilor de până acum.
Cele mai recente cifre europene arată scăderea PIB aferent anului 2020, în România, cu peste 5%, urmat de o creștere susținută de 3-4% în următorii doi ani.
Cu alte cuvinte, contracția de care ne temeam la începutul pandemiei s-a dovedit mai blândă, însă incertitudinea e paiul care poate frânge spinarea cămilei, în cele din urmă. Știm mai multe, însă nu suficient încât repornim la foc continuu motoare esențiale.
Vlad Năstase
În ce privește companiile, am văzut recent o statistică care arată că una din cinci a fost nevoită să reducă sau să oprească activitatea în timpul pandemiei și că 10% dintre cele care au rămas în joc nu-și pot plăti angajații. Experiența interacțiunii mele cu diverși antreprenori și manageri de companii, care încep să tragă deja piciorul de lemn, confirmă aceste cifre. Cei care nu s-au pus la adăpost în primăvară au mari dificultăți în procesele de readaptare a business-ului la noile realități, însă nu e totul pierdut.
Cel mai vizibil afectat domeniu, cel puțin până în prezent, este HoReCa, urmat de automotive și aviation. Firmele românești – majoritatea mici și mijlocii, esențiale pentru economie, sunt slab capitalizate și deci și mai vulnerabile la șocuri precum cel generat de actuala situație.
Companiile sunt nevoite să își reanalizeze acum, nu mai târziu, extrem de serios modelul de business, să caute inovația și să aibă curajul să ia măsurile necesare pentru a duce afacerea mai departe, chiar dacă asta înseamnă apelul la ajutor specializat.
Vlad Năstase
Un plan de restructurare creativ și eficient are la bază o metodologie de lucru clară, care implică toți stakeholder-ii iar implementarea corectă e esențială. De cele mai multe ori, soluțiile se văd mai limpede cu ochii antrenați în astfel de provocări.
De altfel, lipsa de predictibilitate generală cu privire la evoluția pe termen scurt și mediu – într-o criză economico-sanitară - ar trebui să fie un factor motivațional suficient de puternic pentru ca antreprenorii să înceapă să utilizeze, în activitatea curentă, ca instrument de lucru, cash-flow-ul. În vremuri incerte, recomandarea e ca proiecția de numerar să aibă o granularitate săptămânală.
Ce soluții ar putea ajuta mediul de business românesc pe timp de pandemie?
Pachetele de susținere economică acordate de Guvern par, la prima vedere, soluții; însă ele generează doar efecte de moment. Atât inițiatorul, cât și beneficiarul lor joacă roluri-cheie în ce privește eficacitatea acestor pachete: cel din urmă trebuie să le înțeleagă mecanismele, să le acceseze la potențialul lor maxim și să știe să le implementeze în acord cu nevoia reală a companiei; altfel, din experiența mea, e puțin probabil să producă efectele scontate și, practic, rămân să funcționeze doar pe hârtie.
Companiile se pot ajuta însă și singure, în special cele cu capital authoton românesc: e nevoie de o analiză specializată a soluțiilor de restructurare și de creștere a performanței, astfel încât să poată fi competitive într-un context economic care suferă câteva schimbări structurale fundamentale.
Intensificarea investițiilor statului în industrii care au factor mare de multiplicare a efectului ar mai fi o soluție, de exemplu: proiectele de infrastructură mare. Susținerea unui jucător de talie mai importantă, cu efect de nod, poate ajuta mai mulți jucători mici direct conectați cu el și poate fi, în cazul resurselor limitate, o măsură mai eficientă decât pachete acordate afacerilor mici.
“Educația” accelerată a antreprenorilor români în ceea ce privește “navigația” afacerilor pe timp de furtună și printre fiorduri este o altă soluțiile care poate ajuta business-ul românesc nu doar să supraviețuiască pandemiei ci să reușească să se stabilizeze ulterior, nemaivorbind de cultivarea puterii de anticipare a momentelor când e nevoie să punem business-ul la adăpost.
Care sunt premisele pe care mediul de business românesc începe anul 2021? Ce se schimbă, ce rămâne la fel? Cum previzionați că va evolua mediul de business autohton anul viitor?
Anul 2021 va debuta dur pentru firmele care au deja probleme de lichiditate. Expiră facilitățile acordate de stat iar taxele și impozitele vor începe să fie colectate. Statul va avea nevoie serioasă de încasări. Această provocare se va suprapune pe ajungerea la scadență a ratelor deja amânate de bănci. Creditul comercial este, de asemenea, deja întins la maximum și acesta este al treilea vector de presiune care se va activa concomitent.
Pentru companii, primul și al doilea trimestru din 2021 vor fi ca un “triaj la UPU”.
Vlad Năstase
Capacitatea de adaptare, digitalizarea, preocuparea îndreptată spre inovare, creativitate, tehnologii noi, dar și gradul de sofisticare sau profunzime la care se vor “opri” analizele managerilor – vor împărți companiile între business-uri cu un viitor și afaceri care se vor “stinge”; aici e o problemă de temporalitate, nu de cauzalitate, de “când”, nu de “dacă”.
COVID-19 a provocat întreaga lume să comunice aproape exclusiv online, indiferent de domeniul de business; rezistența la schimbare se vede cel mai bine aici, inclusiv în mediul public și mai ales în învățământ, într-un moment în care interacțiunea digitală s-a transformat rapid dintr-un moft al noii generații într-un factor de igienă fără de care nu mai putem funcționa. Imaginați-vă că și în business există inabilitatea sau, mai rău, încăpățânarea de a implementa aceste transformări simple, iar de aici până la focul de la ușa companiei nu mai e decât un pas.
Oricum, rezultatul economiei la șase luni va arăta cel mai clar cum va fi a doua jumatate a anului viitor. La fel ca în orice proiect de restructurare de business, și aici discutam de un turnaround al economiei mondiale, care ne provoacă la adoptarea unui nou obicei: să facem analize pe perioade scurte de timp ca să putem crește predictibilitatea și acuratețea estimărilor.
Ce efecte vor resimți companiile in 2021 și cum și-ar putea reveni?
Companiile trebuie să recunoască și să descifreze indicatorii de avertizare timpurie (Early Warning Signs) cu privire la performanța lor și să înțeleagă ce efecte sau reacții directe și indirecte pot genera aceștia în afacerea lor, dar și în rândul stakeholder-ilor.
Restructurarea se traduce prin “revenire”. Implementarea și utilizarea la timp a măsurilor de restructurare financiară și operațională sugerate de specialist, înțelegerea și aplicarea corectă a măsurilor de restructurare susținute de stat (de exemplu, ordonanța 6/2019 cu privire la restructurarea datoriilor fiscale) vor oferi o șansă companiilor să ajungă în “portul de destinație” chiar dacă “au prins furtună și au luat apă în larg”.
Ce șanse sunt ca economia românească să-și revină anul viitor? Cum putem reclădi economia? Ce poate face fiecare dintre noi în acest scop? Dar statul?
În opinia mea, dacă ne limităm la anul viitor, șansele de revenire sunt minime. Chiar și în scenariul în care se va începe curând vaccinarea și în trimestru al treilea vom avea deja o mare parte a populației vaccinate, din punct de vedere business anul 2021 este oarecum compromis. Măsurile de susținere și stimulare economică ar trebui să fie susținute de stat cel puțin până la jumătatea anului viitor și, pentru maximizarea eficienței lor, ar trebui să fie diferite de la o industrie la alta, în funcție de beneficiar. Dezechilibrarea economiei se vede cel mai repede în piața forței de muncă iar efectele psiho-sociale sunt și mai dificil de redresat.
Ce putem face noi, individual, ca sa reclădim economia? În primul rând, dacă avem banii, să plătim taxele și impozitele la timp, dar și datoriile față de furnizori. Apoi, să încercăm să aflăm cât mai multe despre ecosistemul propriului business, să ne autoeducăm cu privire la soluțiile de adaptare, să avem curaj să luăm măsurile dure la timp și să apelăm cu încredere la ajutor specializat.
În plus, să fim atenți la orice tip de intervenție care ne-ar putea susține eforturile în business – cum ar fi măsura restructurării datoriilor fiscale, cuprinsă în Ordonanța 6/2019, prin care companiile pot fi scutite de până la 50% din debit iar restul sumei să intre la plata eșalonată. E important însă să o facă acum – intenția de a aplica pentru această măsură poate fi exprimată până în 31.03.2021. Tot în acest termen trebuie ales expertul independent cerut de lege pentru realizarea planului de restructurare. Această măsură trebuie privită însă în ansamblu - spre exemplu, pentru unele companii care ne-au solicitat ca expert independent am centrat procesul de restructurare în jurul acestei măsuri, pentru altele, am cuprins-o într-un plan de turnaround ceva mai complex, în funcție de anamneza și nevoia specifică a fiecărei companii.
Și apropo de stat, câtă intervenție e binevenită și când devine nocivă?
În contextul actual, în care dependența de programele guvernamentale și intervenția statului în toate țările din lume par ultimele soluții de salvare, nu putem discuta, deocamdată, despre vreun efect nociv.
Unitatea de măsură a dozei optime a intervenției statului în economie se măsoară în reacția pieței - dacă s-ar crea dezechilibre economice majore în anumite industrii sau regiuni iar competitivitatea firmelor ar fi direct afectată sau influențată de interferența statului respectiv.
În perioada imediat următoare însă, indiferent de industrie sau țară, orice măsură prin care se urmărește inechivoc susținerea economiei e vitală pentru supraviețuirea companiilor și salvarea locurilor de muncă.
Cîţu: Bugetul pe 2021 va fi definitivat şi prezentat de viitorul guvern