Joi începe în Rusia referendumul lui Putin, un scrutin constituţional, cu durată de o săptămână, care îi va permite să rămână şef al statului încă 16 ani.
Sunt chemaţi la urne aproximativ 110 milioane de alegători, transmit Reuters şi AFP.
Data oficială a referendumului este 1 iulie, dar programul de votare a fost extins pentru a evita aglomeraţia, în contextul epidemiei de coronavirus. Iniţial, consultarea populară pentru modificarea Constituţiei din 1993 fusese anunţată pentru 22 aprilie, dar a fost amânată, tot din cauza COVID-19.
Votanţilor li se vor asigura măşti de protecţie şi dezinfectanţi.
Putin a iniţiat reforma constituţională în ianuarie, iar Parlamentul de la Moscova a adoptat-o cu o largă majoritate.
Referendumul lui Putin nu ar fi fost obligatoriu, dar preşedintele a dorit să îl organizeze dată fiind importanţa subiectului.
Conform actualei legi fundamentale, Putin - acum în vârstă de 67 de ani - ar fi trebuit să îşi încheie mandatul în 2024. O nouă Constituţie îi va mai permite să candideze de două ori şi să rămână preşedinte până în 2036, când ar urma să împlinească 84 de ani.
Referendumul lui Putin are rezultatul deja știut
Deşi susţinerea populară pentru Putin a scăzut, conform institutului independent de sondare a opiniei publice Levada, de la 79% în mai 2018 la 59% în mai anul acesta, rezultatul referendumului este sigur în asemenea măsură, încât textul noii Constituţii se găseşte deja în librării.
Institutul de stat VTsIOM prognozează că modificarea legii fundamentale a Rusiei va fi aprobată de 67% până la 76% din cei care se vor prezenta la urne la referendumul lui Putin.
Reforma acoperă şi alte domenii, în afara mandatelor prezidenţiale. Şeful statului urmează să aibă noi prerogative, cum ar fi numirea şi destituirea judecătorilor.
De asemenea, este prevăzută indexarea pensiilor şi sunt înscrise în Constituţie credinţa în Dumnezeu şi definiţia căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie.
Opoziţia rusă a criticat demersul lui Putin. Alexei Navalnîi, principalul oponent al preşedintelui, consideră că este un act populist al cărui singur scop este să ”reseteze la zero contorul mandatelor lui Putin, acordându-i preşedinţia pe viaţă”.
El le-a cerut susţinătorilor săi să boicoteze votarea, susţinând că este ”ilegală, lipsită de sens şi periculoasă pentru sănătate”.
Şi Partidul Comunist, susţinător tradiţional al preşedintelui, este împotriva referendumului. Liderul formaţiunii, Ghenadi Ziuganov, a afirmat că Putin are deja ”mai multe puteri decât un ţar, un faraon şi un secretar general al Partidului Comunist la un loc”.
Campania pentru referendumul lui Putin a fost limitată de epidemie. Adunările populare anunţate în aprilie la Moscova au fost interzise, iar site-ul de internet Niet, care strângea semnături împotriva modificării Constituţiei, a fost blocat de justiţie.
Vladimir Putin, fost ofiţer KGB (serviciul de informaţii al fostei Uniuni Sovietice) este la putere, ca preşedinte sau premier, din 1999 şi susţine că nu s-a decis încă dacă va candida din nou la preşedinţie.
El şi-a declarat duminică intenţia de a pune capăt speculaţiilor privind un posibil succesor, evitând astfel perturbarea guvernării. ”Trebuie să muncim, nu să căutăm succesori”, a avertizat preşedintele, arătând că în caz contrar, ”în aproximativ doi ani - şi ştiu asta din proprie experienţă - ritmul normal de lucru în multe părţi din aparatul guvernamental va fi înlocuit de căutarea posibililor succesori”.
Andrei Kolesnikov, cercetător în cadrul Centrului Carnegie din Moscova, a comentat referendumul lui Putin și este de părere că, ”deoarece preşedintele nu şi-a găsit un succesor, s-a numit pe sine însuşi”.
Citește și:
Pentru prima dată din 1989, agresivitatea Rusiei e o preocupare majoră de securitate pentru România
Unde pot vota rușii din România la referendumul din 1 iulie pentru schimbarea Constituției