Donald Trump, alți oficiali de rang înalt ai SUA și susținătorii lor par să îmbrățișeze atacurile – și amenințările cu atacuri – asupra infrastructurii civile iraniene, despre care experții juridici spun că ar putea constitui crime de război grave conform dreptului internațional.
Într-un discurs național incoerent susținut miercuri, președintele SUA a avertizat că, dacă Iranul nu ajunge la un acord nespecificat cu el, forțele americane vor „ataca fiecare dintre centralele lor electrice” și „vor readuce Iranul la epoca de piatră – unde îi este locul”.
Ca urmare a acestei amenințări, o zi mai târziu, Trump a postat imagini cu un atac asupra podului B1 neterminat de lângă Teheran, avertizând: „Urmează mult mai multe!”, comenteaza The Guardian.
Erika Guevara Rosas, director principal pentru cercetare, politici și campanii a Amnesty International, a declarat: „Atacarea intenționată a infrastructurii civile, cum ar fi centralele electrice, este în general interzisă. Chiar și în cazurile limitate în care acestea pot fi considerate ținte militare, o parte nu poate ataca centralele electrice dacă acest lucru ar putea provoca daune disproporționate civililor.”
„Având în vedere că astfel de centrale electrice sunt esențiale pentru satisfacerea nevoilor de bază și a mijloacelor de trai a zeci de milioane de civili, atacarea lor ar fi disproporționată și, prin urmare, ilegală în temeiul dreptului internațional umanitar și ar putea constitui o crimă de război”, a spus ea.
Acest principiu a fost subliniat în 2024, când Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, și generalul rus, Valeri Gherasimov, care au fost acuzați că au dirijat atacuri pe scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și că au provocat daune excesive civililor.
Îngrijorări serioase
Joi, peste 100 de experți americani în drept internațional, de la universități precum Harvard, Yale, Stanford și University of California, au declarat că acțiunile forțelor SUA și declarațiile făcute de oficiali americani de rang înalt ”ridică îngrijorări serioase privind încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv posibile crime de război”.
Scrisoarea, publicată pe site-ul revistei de politică Just Security, a evidențiat comentariul lui Trump de luna trecută, conform căruia SUA ar putea efectua atacuri asupra Iranului „doar pentru distracție”.
Experții au declarat că sunt „serios îngrijorați de atacurile care au lovit școli, unități medicale și locuințe”, menționând un atac asupra unei școli din Teheran în prima zi a războiului, care a ucis peste 160 de copii și profesori.
Cele două aspecte – ce anume constituie un obiect civil și evaluarea proporționalității în lovirea unor obiecte civile pe care o parte beligerantă le-a identificat ca având o funcție militară – se numără printre cele mai dificile probleme din dreptul internațional umanitar.
În conformitate cu articolul 52 din primul protocol adițional la convențiile de la Geneva din 1977, „bunurile civile”, cum ar fi infrastructura, sunt definite nu prin ceea ce sunt în sine, ci prin ceea ce nu sunt: obiective militare a căror distrugere nu oferă niciun avantaj militar clar.
În centrul întrebării despre ce poate fi – sau nu – atacat se află principiul general al distincției dintre civili și combatanți. Regula 10 din regulile cutumiare ale dreptului internațional umanitar – referitoare atât la conflictele armate internaționale, cât și la cele interne – prevede în mod explicit: „Bunurile civile sunt protejate împotriva atacurilor, cu excepția cazului în care și atâta timp cât sunt obiective militare”.
Aceasta impune o cerință tuturor părților: atacatorii trebuie să evite să vizeze bunuri civile, iar partea atacată trebuie să evite „amestecarea” militarilor cu civilii.
Mesajul lui Trump
Codificat în dreptul internațional, statutul curții penale internaționale precizează explicit că este o crimă de război să se dirijeze intenționat atacuri împotriva bunurilor civile dacă acestea „nu sunt obiective militare”.
Chiar și atunci când se consideră că un bun civil a devenit un bun militar, dreptul internațional impune unei părți atacatoare să echilibreze prejudiciul adus populației civile.
Dreptul internațional a devenit mai explicit și mai precis în ceea ce privește problema protecției bunurilor civile de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar SUA și aliații occidentali au lansat atacuri discutabile asupra infrastructurii civile și înainte, inclusiv împotriva Irakului în războiul din Golf din 1991 și asupra centralelor electrice sârbe.
Sarah Yager, directoarea Human Rights Watch din Washington, a declarat că distrugerea centralelor electrice iraniene ar fi „devastatoare pentru poporul iranian”, întrerupând electricitatea spitalelor, aprovizionarea cu apă și alte nevoi vitale ale civililor.
„Armata americană are protocoale concepute pentru a limita acest tip de daune aduse populației civile, dar când președintele vorbește în acest fel, riscă să semnaleze că aceste constrângeri sunt opționale și asta face ca acest moment să fie atât de periculos”, a spus ea.
Dreptul internațional permite atacuri asupra centralelor energetice și a altor ținte aparent civile numai dacă se stabilește că acestea susțin în principal activități militare. Tom Dannenbaum, profesor la Facultatea de Drept Stanford, a declarat că declarațiile lui Trump indicau contrariul.
„Referirea la epoca de piatră indică faptul că obiectele ar fi vizate aparent pentru că contribuie la viabilitatea unei societăți moderne în Iran, ceea ce nu are nicio legătură cu problema contribuției la acțiunile militare - condiția necesară pentru a putea fi țintite în război”, a spus el.
Atacurile asupra obiectivelor civile comise de Iran, SUA și Israel au provocat un răspuns dur din partea președintei Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Mirjana Spoljaric, care a declarat că este posibil să se comită crime de război.
„Războiul împotriva infrastructurii esențiale este un război împotriva civililor. Atacurile deliberate asupra serviciilor esențiale și a infrastructurii civile pot fi considerate crime de război. Vedem infrastructura energetică, de combustibil, de apă și de asistență medicală deteriorată și distrusă”, a spus ea. „Această tendință tulburătoare nu se limitează la Orientul Mijlociu sau la ultimele trei săptămâni; a fost omniprezentă în conflictele din toate regiunile.”