86% dintre români țin la sertar telefoanele mobile vechi. Aproape jumătate păstrează 2-3 dispozitive, iar unii au patru sau mai multe

86% dintre români țin la sertar telefoanele mobile vechi. Aproape jumătate păstrează 2-3 dispozitive, iar unii au patru sau mai multe
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Românii păstrează în sertare milioane de telefoane mobile scoase din uz sau le aruncă la gunoi, arată un nou studiu realizat de Ipsos pentru Asociația Environ. Potrivit datelor, 86% dintre români au în casă telefoane mobile vechi, depozitate prin sertare. 56% dintre ei păstrează două sau trei telefoane vechi, iar 31% patru sau mai multe. Fenomenul este partea a ceea ce specialiștii numesc „sertarul invizibil”, adică acumularea în gospodării a echipamentelor electrice și electronice scoase din uz, care nu mai sunt folosite, dar nici reciclate. 

Deși la nivel declarativ românii consideră reciclarea importantă, comportamentele reale arată o discrepanță majoră între intenție și acțiune. În multe cazuri, aceste echipamente sunt pur și simplu depozitate ani de zile în sertare sau debarale. Dintre obiectele electronice pe care românii le păstrează în gospodării, deși nu le mai folosesc, telefoanele mobile sunt cele pentru care au cel mai mare atașament. Pe lângă telefoane, în „sertarul invizibil” se mai află încărcătoare și cabluri (74%), electrocasnice mici (44%), laptopuri și tablete (35%), respectiv baterii și jucării cu baterii (32%). Valoarea totală estimată a echipamentelor electronice neutilizate  dintr-o gospodărie poate ajunge până la 1.500 de lei, în 3 din 5 cazuri. 

Motivele pentru care românii nu renunță la electronicele vechi sunt convingerea că le-ar putea folosi în viitor (37%), faptul că nu știu unde să le ducă pentru reciclare (35%) sau așteptarea unor campanii cu beneficii materiale sau vouchere (34%).

Pe lângă acumularea în locuințe, unele electronice uzat ajung direct în fluxul de deșeuri menajere. Acest comportament apare mai frecvent în rândul persoanelor tinere, cu vârste între 18 și 39 de ani, cu venituri peste medie. Când un aparat iese din funcțiune, 36% dintre respondenți au spus că îl depozitează, în vreme ce 21% au recunoscut că l-au aruncat la gunoiul menajer în ultimele 12 luni.


Electronicele au devenit parte din viața noastră de zi cu zi, dar responsabilitatea față de ce se întâmplă cu ele după ce nu le mai folosim este încă insuficient înțeleasă. Studiul arată că mulți români păstrează dispozitivele vechi în casă pentru că speră să le mai poată folosi cândva sau pentru că nu știu exact unde le pot preda pentru reciclare. Tocmai de aceea este important atât să intensificăm eforturile în zona de informare, cât și să facem procesul de colectare cât mai simplu, accesibil și convenabil pentru consumatori”, a declarat Roxana Puia, Director de Comunicare al Asociației Environ.

„Fast Tech”.  Cumpărăm mai mult, folosim mai puțin. Cercetarea mai arată că obiceiurile de consum sunt influențate puternic de marketing și social media. 4 din 10 români spun că au cumpărat cel puțin un dispozitiv electronic sub influența reclamelor sau recomandărilor din social media, iar 6 din 10 regretă ulterior achiziția unui echipament pe care ajung să îl folosească foarte rar. Telefoanele mobile sunt înlocuite, în medie, o dată la 4 ani, în timp ce electrocasnicele mari sunt schimbate mult mai rar, aproximativ o dată la 8 ani. Potrivit studiului, femeile înlocuiesc dispozitivele atunci când se defectează, iar bărbații atunci când apar  modele cu funcții noi. În același timp, 83% dintre respondenți cred că electronicele moderne sunt mai puțin rezistente decât cele fabricate în trecut, ceea ce contribuie la un ciclu de înlocuire tot mai rapid. 

Repararea, soluția ignorată din cauza costurilor. Deși majoritatea consumatorilor declară că este important ca produsele să fie ușor de reparat, în realitate sunt puțini cei care aleg această opțiune. Doar 1 român din 5 a reparat ultimul echipament defect, iar principalul motiv pentru care nu a făcut-o a fost costul ridicat al reparației, menționat de 46% dintre respondenți. Totuși, potențialul pentru economia circulară este semnificativ: 7 din 10 români spun că ar repara dispozitivul dacă reparația ar costa aproximativ 20% din prețul unui produs nou. În schimb, doar jumătate dintre respondenți ar fi dispuși să cumpere un produs recondiționat, reținerile fiind  legate de teama că se vor strica repede (46%) sau diferența de preț între un produs nou și unul recondiționat care nu este suficient de mare (20%).

Lipsa de încredere în reciclare rămâne o barieră majoră. În ciuda creșterii vizibilității temelor de mediu în spațiul public, nivelul de încredere în sistemul de reciclare a deșeurilor electrice și electronice rămâne scăzut. Doar 30% dintre români au încredere că echipamentele colectate sunt reciclate corect. 46% spun că se gândesc frecvent că ajung la groapa de gunoi. 48% nu pot numi nicio organizație sau instituție implicată în reciclarea DEEE, iar o treime dintre respondenți declară că nu știu unde să ducă echipamentele electrice vechi. 

Ce i-ar convinge pe români să recicleze. Datele studiului indică două elemente esențiale care ar putea debloca reciclarea electronicelor în România: simplitatea procesului și stimulentele financiare. 63% dintre respondenți ar fi motivați să recicleze dacă ar primi un voucher sau o reducere, la achiziționarea unui produs nou 57% ar prefera un serviciu de ridicare gratuită de acasă, iar 92% spun că ar preda toate echipamentele din casă în următoarele 30 de zile dacă reciclarea ar fi la fel de simplă ca returnarea unui colet.  

Studiul Ipsos a fost realizat online în perioada 5-9 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.000 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori de internet din România. Chestionarul a analizat comportamentele consumatorilor legate de achiziția, utilizarea, repararea și eliminarea echipamentelor electrice și electronice.