Guvernul de la Bucureşti vrea să redeschidă rafinăria Petrotel Lukoil, în vreme ce Casa Albă ia în calcul relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru a relaxa prețul petrolului pe fondul războiului din Golf.
Rusia ar putea fi ajutată de Statele Unite să revină în jocul mare al geopoliticii gazului și petrolului din care a fost eliminată odată cu invazia din Ucraina.
Înainte de acest moment, Rusia vindea Europei 40% din necesarul de gaz al continentului, dar cantitatea cumpărată de UE a ajuns anul trecut la 13%, urmând ca în acest an gazul rusesc să fie oprit de tot, în ciuda opoziției Ungariei și Slovaciei.
Iranul, care produce 10% din producția de petrol a lumii, a blocat Strâmtorea Ormuz după ce a fost atacat de SUA și Israel. Prin Ormuz trece a cincea parte din producția de petrol și gaz a lumii, iar oprirea fluxului de combustibil duce la scumpiri progresive ale acestuia.
Directoarea Generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a vorbit despre încetinirea economiei pe fondul creşterii prețurilor la petrol și gaz. Calculele ei arată că fiecare avans de 10% al prețului petrolului în cursul unui an ar urma să aibă ca rezultat o creștere de 40 puncte de bază a inflației globale și un declin între 0,1% și 0,2% al economiei mondiale.
Europa şi preţurile la carburanţi
Europa e mai puțin afectată decât Asia, fiindcă sub 10% din gazul lichefiat și doar 6% din petrolul brut pe care îl cumpără statele din UE trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Cu toate acestea, prețul global e în creștere, ceea ce se simte peste tot, inclusiv în România, unde ministrul Energiei dădea asigurări că nu vor fi scumpiri, fiindcă țara are în rezerve combustibil pentru încă 6 luni.
În România, benzina și motorina s-au scumpit relativ puțin, dar la un plin de benzină pentru o mașină obișnuită față de luna ianuarie, prețul e cu 60 de lei mai mare.
Pe de altă parte, prețurile autohtone s-au majorat permanent din cauza taxelor care s-au tot adăugat la prețul combustibilului. De pildă, în 2026, accizele plus TVA plus alte contribuții fiscale înseamnă 69% din prețul fiecărui litru de benzină sau motorină, deci din 10 lei aproape 7 lei merg către bugetul statului. Din pricina acestor creșteri de taxe, prețul final la motorină și benzină a crescut cu peste 70% (la benzină a crescut de la 4,81 în 2020 la 8,24 în 2024).
Croația a anunțat nu doar că plafonează prețul la pompă, ci și că va lua măsuri pentru reducerea prețurilor combustibililor, după ce cotațiile petrolului brut au crescut cu 25% în câteva zile. Italia caută soluții să scadă prețurile, iar Ungaria le menține pe cele actuale.
Bulgaria se află pe primul loc în topul statelor europene cu prețurile cele mai mici la benzină 1,22 euro/litru față de România, locul 18 cu 1,57 euro/litru. Cea mai scumpă benzină e în Olanda 2,07 euro/litru.
Scumpirile carburanților se văd imediat în prețurile alimentelor și celorlalte produse. Guvernul român nu a anunțat deocamdată măsuri de stăvilire a acestor creșteri de prețuri care vor duce la creșterea inflației și la scăderea consumului.
Ministrul Energiei, social-democratul Bogdan Ivan, a spus că susține scăderea accizelor pentru temperarea prețurilor și că Guvernul ia în calcul repunerea în funcţie a rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, aflată pe lista de sancțiuni a Statelor Unite, închisă la finele anului trecut și gata de vânzare unui fond de investiții american care s-a implicat și în extragerea gazelor naturale offshore din Marea Neagră.
SUA, Rusia şi repornirea Petrotel
Repornirea Petrotel e prima acţiune concretă pe care o anunță ministrul PSD, mai ales că Donald Trump și Vladimir Putin par să fi făcut deja un soi de înțelegere. Cu alte cuvinte, rușii vor putea să-și reia rafinăria înapoi, cel puțin pe moment.
Președintele american a spus încă de ieri că SUA au „sancțiuni împotriva unor țări”, pe care „le vor ridica până când situația din Strâmtoare se stabilizează”. Pentru oprirea creșterii prețurilor la petrol, Statele Unite iau în discuție folosirea combustibilului din rezerva strategică și relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei.
O astfel de relaxare ajută însă pușculița de război a Moscovei și deci avansul trupelor ruse în Ucraina, în vreme ce Kremlinul trage de timp în negocierile de pace.
Trump și Putin au vorbit ieri la telefon despre cele două situații. Ambele se pare că avantajează agresorul. „Suntem pregătiți să colaborăm și cu europenii. Dar avem nevoie de niște semnale din partea lor că sunt pregătiți și dispuși să colaboreze cu noi și că vor asigura această sustenabilitate și stabilitate” a spus destul de optimist președintele rus.
Sunt destule state europene care abia așteaptă să revină rușii în cărți, între ele Ungaria, Slovacia, Austria. Poate și România după cum sugerează graba cu care ministrul Energie de la București vrea să reînvie Petrotel, cea mai veche rafinărie autohtonă pe care statul român le-a vândut-o rușilor în 1998, deși în acel moment era o întreprindere strategică.
Apoi, în 2014, perchezițiile făcute de procurori la rafinărie estimau un prejudiciu de cel puțin 230 de milioane de euro, iar răspunsul rușilor de la Lukoil a fost o amenințare cu închiderea rafinăriei. Președintele Traian Băsescu le-a spus atunci proprietarilor: „ia plecați, băieți, dar să nu credeți că plecați cu rafinăria!”
Lukoil a fost condusă până în 2022 de Vagit Alekperov, un oligarh fidel Moscovei, care a demisionat după începerea războiului în favoarea altor favoriți ai Kremlinului. În Rusia, Lukoil a furnizat kerosenul necesar avioanelor militare, în România, Ministerul de Interne a cumpărat ani de zile combustibil de la Lukoil, inclusiv după începerea războiului.
Compania americană Carlyle, care are și un fond de investiții, vrea să cumpere activele internaționale ale Lukoil, inclusiv rafinăria Petrotel și cele peste 300 de benzinării. Deocamdată investiția nu a primit undă verde de la Washington. E nevoie de acceptul oficial, fiindcă e vorba despre o companie rusească supusă sancțiunilor.
Dar poate că dacă se ridică sancțiunile, rușii vor dori să-și păstreze afacerile și în România, fiindcă au câștigat bine și au avut relații bune cu guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria.