Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale, a explicat într-un interviu acordat Spotmedia.ro cum discuțiile interne se transformă în decizii care modelează prezentul și viitorul României.
Procesul decizional la CCR este strict și se bazează pe colaborare. Totul începe cu un judecător-raportor, care analizează dosarul și pregătește un raport cu o propunere de soluție. Acest raport este punctul de plecare pentru discuțiile dintre judecători.
Președintele CCR este mai degrabă un moderator, un “maestru de ceremonii” decât un lider autoritar. El conduce deliberările. Simina Tănăsescu descrie atmosfera astfel: „Unde sunt doi jurişti, sunt trei păreri, așa se spune”. Președintele ajută la armonizarea opiniilor și are același drept de vot ca ceilalți opt judecători.
De ce este secretul esențial?
România urmează modelul continental, unde discuțiile dintre judecători rămân complet secrete. Simina Tănăsescu spune că această confidențialitate apără libertatea de opinie. Ea respinge și ideea influențelor externe: „Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic”, a declarat Simina Tănăsescu, președinte CCR, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Secretul le dă judecătorilor libertatea să își schimbe părerea în timpul discuțiilor și să accepte argumente noi, fără presiunea publicului.
Doar decizia finală este făcută publică și trebuie să fie susținută de o motivare a ei în care sunt acceptate opinii concurente, adică ale unor judecători care au votat pentru, dar consideră că legea poate fi îmbunătățită, și opinii contrare, prin care cei care au votat împotrivă își argumentează gestul. Aceste opinii nu sunt obligatorii.
Între unanimitate și majoritate
Mulți cred că judecătorii CCR nu sunt niciodată de acord, dar de fapt majoritatea deciziilor sunt luate în unanimitate. Un exemplu important este anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Despre cât de dificilă a fost această decizie, președinta CCR spune: „Anularea alegerilor prezidențiale nu a fost o hotărâre pe care să o fi luat niciunul dintre noi cu ușurință”. Decizia a fost asumată și s-a bazat pe încălcări clare ale regulilor de finanțare a campaniei și ale drepturilor alegătorilor. Acest lucru arată că, indiferent de reacția publicului, Curtea respectă doar Constituția.