Războiul din Orientul Mijlociu și modul în care Statele Unite au acționat împotriva regimului iranian au declanșat o analiză intensă la Phenian.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un și cercul său restrâns de securitate urmăresc cu atenție operațiunile militare americane și modul în care administrația Donald Trump combină diplomația cu utilizarea rapidă a forței, relatează CNN.
Presa de stat nord-coreeană a condamnat atacurile SUA și Israelului asupra Iranului drept un „război de agresiune”, dar a evitat să menționeze moartea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și a altor membri ai conducerii iraniene.
Potrivit analiștilor, această omisiune este deliberată: sistemul politic nord-coreean se bazează pe ideea că liderul este aproape invulnerabil, iar prezentarea publică a eliminării unui alt lider suprem ar crea un precedent periculos pentru propaganda internă.
Kim analizează dacă trebuie să reia dialogul cu Trump
În acest context, unii analiști cred că Kim Jong Un ar putea lua în calcul reluarea dialogului cu Donald Trump, chiar dacă doar la nivel simbolic.
Chad O’Carroll, fondatorul Korea Risk Group, spune că pentru Kim ar putea fi în interesul său să mențină un canal de comunicare cu liderul american, mai ales din cauza imprevizibilității lui Trump. Președintele american este așteptat în Asia la sfârșitul lunii pentru un summit cu liderul chinez Xi Jinping, iar unii experți nu exclud posibilitatea unui contact indirect sau chiar a unei întâlniri.
În ultimele luni, Kim a avut mai multe motive de îngrijorare. Cu doar două luni în urmă, forțe speciale americane l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, o operațiune care a demonstrat capacitatea Washingtonului de a viza lideri străini. Phenianul a reacționat atunci printr-un test de rachetă, interpretat de unii analiști drept un semnal de avertizare.
Phenianul își consolidează sistemul de protecție al liderului
Experții spun că structurile de securitate ale Coreei de Nord analizează acum în detaliu operațiunea militară împotriva Iranului, pentru a preveni un scenariu similar.
Coreea de Nord are deja unul dintre cele mai elaborate sisteme de protecție a liderului din lume. Aparițiile publice ale lui Kim sunt însoțite de gărzi care stau foarte aproape de el și poartă serviete balistice care pot deveni scuturi în caz de atac.
De asemenea, mișcările liderului sunt ținute secrete până în ultimul moment, iar autoritățile folosesc coloane de mașini-capcană, schimbări bruște de traseu și cercuri multiple de securitate.
Potrivit serviciilor de informații americane și sud-coreene, Coreea de Nord ar avea și rețele extinse de buncăre și centre de comandă subterane, construite pentru a asigura supraviețuirea conducerii în cazul unui conflict major.
Arma nucleară îi oferă lui Kim o protecție suplimentară
Spre deosebire de Iran sau Venezuela, Coreea de Nord are un avantaj strategic major: arme nucleare. Phenianul ar deține zeci de focoase nucleare și rachete capabile să ajungă pe teritoriul Statelor Unite.
Kim a declarat deja statutul nuclear al țării drept „ireversibil” și a introdus în legislație dreptul la utilizarea preventivă a armelor nucleare. În plus, artileria nord-coreeană rămâne orientată spre capitala Coreei de Sud, Seul, ceea ce crește costurile oricărei intervenții militare.
Totuși, experții avertizează că descurajarea nucleară nu oferă protecție absolută. Conflictele recente au arătat că serviciile de informații moderne pot identifica ținte de leadership, penetra comunicații și neutraliza apărarea adversarului cu o viteză tot mai mare.
Lecția Hanoi: diplomația nu elimină riscul confruntării
Evenimentele din Iran ar putea readuce în memorie un episod sensibil pentru Kim: summitul de la Hanoi din 2019, când negocierile cu Trump s-au prăbușit brusc.
Atunci, liderul nord-coreean a ajuns în Vietnam convins că un acord era aproape. Însă Trump a părăsit negocierile fără o înțelegere, iar Kim s-a întors acasă fără rezultate, într-un moment considerat o lovitură pentru propaganda regimului.
După acel eșec, Phenianul s-a reorientat treptat către Moscova, iar Kim a consolidat relația cu Vladimir Putin, trimițând muniție și chiar trupe pentru a sprijini războiul Rusiei în Ucraina. În schimb, Coreea de Nord ar fi primit combustibil, alimente și tehnologii militare sensibile, potrivit analiștilor.
Relațiile personale cu Trump rămân o variabilă
În trecut, relația dintre Kim și Trump a avut un caracter personal neobișnuit pentru diplomația internațională. Cei doi s-au întâlnit în Singapore în 2018 și ulterior în zona demilitarizată dintre cele două Corei, când Trump a devenit primul președinte american în funcție care a pășit pe teritoriul nord-coreean.
Trump a vorbit la un moment dat despre „scrisorile frumoase” primite de la Kim și chiar a spus la un miting că „s-au îndrăgostit”. În ultimul discurs despre starea națiunii, însă, Coreea de Nord nu a fost menționată.
În februarie, la congresul Partidului Muncitorilor, Kim a lăsat o mică deschidere pentru reluarea dialogului cu Washingtonul, spunând că cele două țări ar putea avea relații bune dacă SUA renunță la „politica ostilă” și acceptă statutul nuclear al Coreei de Nord.
Casa Albă a transmis ulterior că Statele Unite rămân deschise dialogului fără condiții prealabile.
Pentru Kim Jong Un, dilema devine tot mai clară, notează CNN: după lecțiile Iranului și Venezuelei, liderul nord-coreean trebuie să decidă dacă este mai riscant să îl sune pe Donald Trump sau să rămână în tăcere.