Creșterea concentrației de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă ar putea avea efecte subtile asupra organismului uman. Un studiu realizat de cercetători din Australia sugerează că această schimbare începe deja să se reflecte în mici modificări ale unor parametri măsurați în analizele de sânge, implicați în menținerea echilibrului acid-bazic al organismului.
Deocamdată, valorile observate rămân în intervalele considerate normale. Totuși, tendința indică faptul că expunerea tot mai mare la CO₂ ar putea influența în timp modul în care organismul menține echilibrul chimic al sângelui, mai ales în cazul copiilor și adolescenților, care vor avea cea mai lungă expunere cumulată la aceste schimbări.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Air Quality, Atmosphere & Health, relatează News.ro.
Semne detectate în analizele de sânge
Cercetătorii au analizat date medicale colectate pe parcursul a două decenii în cadrul programului american National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), care monitorizează periodic starea de sănătate a populației.
În fiecare ciclu de evaluare, realizat la intervale de doi ani între 1999 și 2020, au fost incluse aproximativ 7.000 de persoane.
Analiza a arătat o creștere treptată a nivelului mediu de bicarbonat din sânge, de la 23,8 la 25,3 miliechivalenți pe litru. Aceasta reprezintă o creștere totală de aproximativ 7% în perioada analizată.
În același timp, alte două substanțe măsurate în analizele de sânge au arătat o tendință inversă:
- nivelul calciului a scăzut cu aproximativ 2%
- nivelul fosforului a scăzut cu aproximativ 7%.
Cercetătorii spun că aceste modificări sunt compatibile cu o expunere mai mare la dioxid de carbon.
Legătura dintre CO₂ și chimia sângelui
În organismul uman, dioxidul de carbon se transformă în bicarbonat, un compus care ajută la menținerea pH-ului sângelui într-un interval stabil.
Atunci când cantitatea de CO₂ crește, organismul activează mecanisme de compensare pentru a păstra echilibrul acid-bazic. Rinichii pot reține bicarbonat pentru a neutraliza aciditatea, iar oasele pot participa la acest proces prin eliberarea unor minerale precum calciul și fosforul.
Profesorul Alexander Larcombe, unul dintre autorii studiului, spune că datele sugerează o corelație între creșterea nivelului de CO₂ din atmosferă și modificările observate în analizele de sânge.
„Ceea ce observăm este o schimbare treptată a unor parametri biologici care urmează aceeași tendință de creștere ca nivelul de dioxid de carbon din atmosferă”, a explicat cercetătorul.
Nivelul de CO₂ a crescut rapid în ultimele decenii
Specia umană a evoluat într-o atmosferă care conținea aproximativ 280–300 părți pe milion (ppm) de CO₂. Concentrația a rămas relativ stabilă timp de cel puțin 150.000 de ani, cât acoperă istoria speciei Homo sapiens.
În ultimele decenii însă, nivelul a crescut rapid: aproximativ 369 ppm în anul 2000 și circa 420 ppm în prezent. În ultimul deceniu, creșterea medie anuală a fost de aproximativ 2,6 ppm, iar în 2024 a ajuns la 3,5 ppm.
Posibile efecte pe termen lung
Deocamdată, modificările observate sunt mici și nu indică un risc imediat pentru sănătate.
Totuși, modelările realizate de cercetători sugerează că, dacă tendința actuală continuă, unele valori măsurate în analizele de sânge ar putea ajunge în jurul anului 2076 aproape de limitele intervalelor considerate astăzi normale.
Potrivit cercetătorului Phil Bierwirth, de la Australian National University, organismul uman ar putea fi adaptat la un interval specific al concentrației de CO₂ din aer.
„Intervalul considerat normal menține un echilibru delicat între cantitatea de CO₂ din aer, pH-ul sângelui, ritmul respirației și nivelul de bicarbonat din sânge”, a explicat el.
„Cum concentrația de CO₂ din aer este acum mai mare decât a experimentat vreodată specia umană, este posibil ca acest gaz să înceapă să se acumuleze în organism.”
O nouă dimensiune a riscurilor climatice
Autorii studiului spun că rezultatele sugerează o dimensiune mai puțin discutată a schimbărilor climatice: posibile efecte fiziologice subtile asupra organismului uman.
Acestea nu ar însemna apariția bruscă a unor boli, dar ar putea indica modificări biologice lente la nivelul populației.
Cercetătorii propun ca monitorizarea compoziției atmosferei și a markerilor biologici din populație să fie realizată în paralel cu indicatorii climatici, pentru a înțelege mai bine modul în care schimbările lente ale mediului pot influența sănătatea umană pe termen lung.
Reducerea emisiilor de CO₂ rămâne esențială pentru limitarea încălzirii globale. Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar putea avea beneficii nu doar pentru mediul înconjurător, ci și pentru sănătatea populației pe termen lung.