Depășirea pragului de 9–10 lei/litru la carburanți devine un scenariu realist în România dacă prețul petrolului se stabilizează la 90–100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză transmisă duminică.
Potrivit acestuia, 28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice globale, după atacurile asupra Iranului și reaprinderea tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic la nivel mondial.
„Nu este doar o rută maritimă, este un robinet energetic global. Piețele nu așteaptă închiderea completă – reacționează la simpla posibilitate”, explică Chisăliță.
- Liderul suprem a murit. Haos și vid de putere. Corpul Gardienilor Revoluției promite răzbunare. Atacurile continuă
- Israelul și SUA au atacat Iranul. Teheranul a ripostat. Trump anunță că Khamenei e mort. Șapte oficiali de rang înalt, uciși. Interzis la Strâmtoarea Ormuz (Video)
- Atacurile asupra Iranului: Ce riscuri văd analiștii pentru piețele globale
Premiul de risc geopolitic și efectul în lanț
Prețul petrolului reflectă nu doar cererea și oferta, ci și anticiparea riscului. Odată cu deschiderea burselor, traderii pot încorpora un „premiu de risc geopolitic”:
- +10–20 dolari/baril în scenariul menținerii tensiunilor fără blocaj major;
- peste 90–100 dolari/baril în cazul perturbărilor serioase ale exporturilor;
- scenariu de criză globală dacă Strâmtoarea Ormuz este blocată.
Impactul este un multiplicator economic. Generează costuri mai mari de transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă. Chiar dacă România nu este în prima linie militară, este „în prima linie a pieței globale”, subliniază Chisăliță.
Ce înseamnă pentru prețul la pompă
Structura aproximativă a prețului carburanților în România este următorul:
- 50–55% taxe (accize + TVA);
- 30–35% cost produs (țiței + rafinare);
- restul: distribuție și marjă.
În acest context, prețurile ar putea urca, în funcție de evoluția barilului de țiței, astfel:
- +10 dolari/baril → ~70 bani/litru;
- +20 dolari/baril → ~1 leu/litru;
- +30 dolari/baril → ~2,5 lei/litru.
„Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 dolari, depășirea pragului de 9–10 lei/litru devine realistă”, spune președintele AEI.
Este de luat în calcul și faptul că prețurile la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de la câteva zile la 2–3 săptămâni, în funcție de stocuri, contracte, cursul valutar și politica comercială.
Măsuri de amortizare, dar nu de eliminare a riscului
OPEC/OPEC+ ar putea încerca temperarea pieței prin creșteri de producție, iar marile economii pot apela la rezerve strategice. Totuși, aceste instrumente amortizează șocul, fără a elimina riscul militar sau a garanta siguranța transporturilor. Capacitatea de creștere rapidă a producției este limitată.
Energia este cost de bază pentru economie: industria produce mai scump, agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportul transferă costul către consumator. Inflația, aflată pe o traiectorie de temperare în Europa, poate primi un nou impuls, complicând relaxarea politicii monetare.
„Întrebarea pragmatică nu este doar cât va urca barilul, ci câtă reziliență economică și spațiu fiscal are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major”, concluzionează Dumitru Chisăliță.