Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut semnificativ în ultimele zile. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că nu mai are acces la cele mai sensibile componente ale programului nuclear iranian, inclusiv la stocuri de uraniu îmbogățit la niveluri apropiate de pragul militar: În acest timp, mai multe state occidentale și-au retras sau au autorizat retragerea personalului diplomatic din regiune, iar Washingtonul și-a intensificat prezența militară în Orientul Mijlociu, la un nivel fără precedent.
Succesiunea rapidă a acestor evoluții sugerează că fereastra diplomatică pentru evitarea unui conflict armat se îngustează periculos, scrie media internațională.
AIEA avertizează: nu știm unde este uraniul îmbogățit al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat vineri că Iranul refuză să ofere acces inspectorilor și informații privind cele mai sensibile componente ale programului său nuclear, după atacurile aeriene americane și israeliene din iunie 2025 asupra unor instalații nucleare iraniene.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, afirmă într-un raport consultat de EFE și Reuters că situația este „fără precedent”, dar că reluarea controalelor este „indispensabilă și urgentă”. Fără acces, agenția nu poate verifica starea facilităților lovite și nici soarta materialului nuclear asociat, inclusiv a unor cantități semnificative de uraniu îmbogățit.
Potrivit AIEA, Iranul deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, un nivel extrem de apropiat de pragul necesar fabricării unei arme nucleare. Agenția recunoaște că nu știe unde se află în prezent aceste rezerve, întrucât accesul la cele patru instalații declarate de îmbogățire este blocat.
Reuters notează că, pentru prima dată, AIEA a indicat că o parte din acest uraniu a fost depozitat într-un complex subteran de tuneluri la situl nuclear din Isfahan. Intrările în tuneluri au fost lovite în raidurile americane și israeliene, însă unii diplomați spun că instalația ar fi rămas, în mare parte, intactă.
Consiliul guvernatorilor AIEA urmează să se reunească săptămâna viitoare, iar programul nuclear iranian va reveni în centrul atenției internaționale.
Evacuări diplomatice: semnal clar de risc regional
În paralel, mai multe state occidentale au început retrageri preventive de personal diplomatic, un indicator clasic al riscului iminent de escaladare militară.
Regatul Unit a anunțat retragerea temporară a personalului de la ambasada sa din Teheran, care va continua să funcționeze de la distanță. Autoritățile britanice au invocat „situația de securitate în deteriorare”, scriu Sky News și The Guardian.
Statele Unite au mers și mai departe: ambasada SUA din Israel a autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora. Ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, le-a transmis angajaților care doresc să plece să o facă „astăzi”, avertizând asupra unei cereri crescute pentru locuri în avioane.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat explicit cetățenilor americani să părăsească Israelul cât timp mai sunt disponibile zboruri comerciale, iar mai multe state – inclusiv China, India și Canada – au emis avertismente similare pentru Iran.
Și MAE român a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, Consulatului General al României la Haifa și Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.
Pregătiri militare și amenințări explicite
Escaladarea diplomatică este dublată de o concentrare masivă de forțe militare americane în regiune. Președintele SUA, Donald Trump, a ordonat cel mai amplu transfer de nave și avioane militare în Orientul Mijlociu de la invazia Irakului din 2003 încoace, inclusiv două grupuri de portavioane pregătite pentru operațiuni de atac.
Trump a declarat public că preferă o soluție diplomatică, dar a avertizat în repetate rânduri că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și că opțiunea militară rămâne pe masă dacă negocierile eșuează.
Vicepreședintele american JD Vance a confirmat într-un interviu pentru Washington Post că loviturile sunt în continuare luate în calcul, dar a exclus posibilitatea unui război de lungă durată.
„Nu există nicio șansă să fim implicați într-un conflict fără sfârșit în Orientul Mijlociu”, a spus Vance, fără a preciza dacă Trump ar autoriza un atac limitat.
Iranul, la rândul său, a avertizat că va răspunde „cu forță” oricărei agresiuni și și-a menținut poziția privind dreptul său de a îmbogăți uraniu pe teritoriul național.
Negocieri de ultim moment, sub medierea Omanului
În acest context extrem de tensionat, delegațiile SUA și Iranului urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Viena, pentru o negociere la nivel tehnic, sub medierea Omanului.
Ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, a plecat de urgență la Washington pentru a încerca să convingă administrația americană că negocierile merită continuate și că un atac militar nu ar schimba poziția de fond a Teheranului.
Miza principală rămâne stocul de uraniu îmbogățit la 60%, care ar putea fi diluat sau exportat – o soluție aplicată și în acordul nuclear din 2015 –, dar asupra căreia Iranul refuză, deocamdată, să ofere garanții verificabile.