Primării, consilii județene și companii în care statul este acționar încep să plătească abonamente la ChatGPT.
Fenomenul stârnește, în mediul online, nedumerire și îngrijorare. Oare cum iau șefii instituțiilor deciziile importante? Se mai bazează pe expertiză umană calificată sau fac așa cum le „spune” inteligența artificială care – știm deja cu toții – greșește adesea și, uneori, chiar perseverează în greșeală?
Iată ce am aflat.
Peste 63.000 de euro, cheltuiți pe ChatGPT
Din iulie 2025 până astăzi, peste 63.000 de euro au fost cheltuiți pe abonamente la ChatGPT, cumpărate prin încredințări directe de instituții publice și companii în care statul este acționar.
Prima instituție care a făcut un astfel de pas a fost Primăria orașului Slobozia.
Slobozia, primul abonament la ChatGPT
În 23 decembrie 2024, instituția condusă de Alexandru Potor și-a cumpărat, prin încredințare directă:
- 3 abonamente pentru 12 luni la ChatGPT
- un abonament pentru VPN
Ulterior, după expirarea contractelor, Primăria Slobozia a achiziționat din nou 3 abonamente pe un an, de această dată de la o altă firmă.
De această dată, costurile au fost mai mici: 5.400 lei, față de 8.200 lei, în 2024.
Detalii, aici: ACHIZIȚIE - 1 și ACHIZIȚIE - 2.
L-am întrebat pe primarul orașului Slobozia cum folosește instituția ChatGPT.
„Ne bazăm pe opiniile colegilor, din diversele compartimente ale aparatului administrativ (adică pe ceea ce spun angajații primăriei -n.red.).
Dar sunt foarte multe spețe la care solicităm un «second opinion». Inteligența artificială poate da, însă, soluții pe care nu le-au dat colegii. Poate pentru că nu au experiența pentru a ajunge la acea soluție. Sau pentru că nu au văzut-o.
Și merge foarte bine. Inteligența artificială dă soluții destul de interesante și în domeniul juridic, și în cel al hotărârii de consiliu. Pentru că «scanează» cam tot ce s-a întâmplat în domeniul de interes.
Bineînțeles că nu se iau decizii la Primăria Slobozia strict pe ce a zis ChatGPT. Dar sunt direcții pe care le dezvoltă apoi colegii din Serviciul Juridic. Sau cei de la Urbanism și așa mai departe …
Vorbim despre un ajutor pe care-l primesc de la inteligența artificială. În domeniul juridic, spre exemplu. Să stai să treci prin nu știu câte compendii juridice până găsești opinii care să te ajute…”, a declarat Alexandru Potor pentru spotmedia.ro.
Primarul din Slobozia e de părere că, pe viitor, administrația s-ar putea baza din ce în ce mai mult pe ajutorul inteligenței artificiale.
„Eu consider că foarte mult e standardizabil, în administrație. Iar noi suntem într-un proces – voit sau nevoit – de reducere de personal.
Eu le și spun colegilor «Veți vedea că veni ziua în care n-o să mai aveți timp să căutați fiecare chestiune. Și peste 3 săptămâni să vă întoarceți acolo unde ați mai explorat».
Or, asistența inteligenței artificiale ajută. Repet, asistența. Nu ia Chat GPT decizii. Tot funcționarul le ia.
Sunt primării care deja emit certificatul de urbanism într-un sistem automat. De fapt, acolo e o inteligență artificială care «scanează» un regulament de urbanism și – în funcție de cerințele petentului – interpretează întru-un mod complex, că de aia e inteligență artificială și vine cu un rezultat: zona respectivă e sau nu construibilă, care sunt restricțiile, înălțimi, retrageri.
Și emite către funcționar o lucrare făcută în proporție de 80%. El doar se duce la document – la planul urbanistic – și verifică.
Sigur că sunt oameni care m-au criticat pentru că am făcut abonament la ChatGPT. Pentru că, probabil, ei îl folosesc doar ca pe Google”.
În ce privește VPN-ul, primarul din Slobozia explică: „Păi îmi trebuie pentru că semnez electronic documente. Și uneori poate sunt în deplasare și mă conectez de pe rețele publice, nu am un canal securizat prin care să transmit documentele. Și atunci folosesc VPN-ul”.
CJ Călărași: „Îl folosim în dezvoltare”
Consiliul Județean Călărași este o altă instituție care, în toamna anului trecut, și-a cumpărat abonamente pe un an la ChatGPT, în valoare de 8.500 de lei.
Detalii, aici: ACHIZIȚIE - 3.
L-am întrebat pe președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, cum folosește instituția ChatGPT.
„Nu eu. Nu-l folosesc eu. Îl folosește unul dintre vicepreședinți, care are în subordine Direcția de Dezvoltare. Și care își ia informații și de la acest site. Ne luăm de acolo o viziune pe anumite proiecte. Pe ce se mai deschide, pe ghiduri … Ne luăm parte din informații și de acolo, ca să ne completăm viziunea.
Răspunderea le revine șefilor de proiecte. Nu e a ChatGPT. Îl folosim doar ca să ne ajute”, a precizat Vasile Iliuță.
Cine își mai face abonamente la ChatGPT
- Universități și institute de cercetare
Mai multe universități au ales abonamente mai scumpe decât cele ale primăriilor.
De exemplu, Universitatea din Craiova și-a cumpărat un abonament la ChatGPT pentru 10 utilizatori, pentru 1 an, cu posibilitatea de partajare a spațiului de lucru și colaborare.
În cadrul aceleiași achiziții, instituția și-a luat și un „terminal” – telefon sau tabletă.
Preț total: 22.000 lei.
Și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a cumpărat două abonamente la ChatGPT, la pachet cu:
- PowerDrill Plus (AI pentru analiză de date și generare de rapoarte)
- Rayyan (instrument AI pentru cercetători care lucrează cu recenzii – n.red.)
Preț: 8.220 lei.
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea a achiziționat, în 2025, abonamente ChatGPT pentru 10 utilizatori, în valoare totală de 19.590 lei.
- ONG-uri de utilitate publică
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ONG de utilitate publică din Cluj, a cumpărat abonamente ChatGPT Business pentru 54 de utilizatori, pentru 2 luni.
Preț: 20.520 lei.
- Companii de utilități
Distribuție Energie Electrică SA a achiziționat 15 licențe ChatGPT Business, pentru un an, cu opțiuni extinse de control, securitate și colaborare.
Preț total: 230.760 lei, adică, în medie, circa 1.280 lei/lună/utilizator.
În final, RAJA SA, compania de apă și canalizare din Constanța, și-a cumpărat abonamente ChatGPT pentru 11 utilizatori, printre care directorul general, inginerul-șef, dar și direcțiile Resurse Umane, Comercial, Finanțări Externe și Calitate.
Preț: 8.577 lei.
De ce ajung banii la firme terțe, nu direct la furnizorii de inteligență artificială
Instituțiile publice și companiile mari cu acționariat de stat – pe care legea le definește drept „autorități contractante” – nu își cumpără, în practică, abonamentele la ChatGPT direct de la furnizorul extern. Le achiziționează prin intermediul unor firme care le revând în România.
Legea achizițiilor publice nu interzice explicit instituțiilor din România să cumpere bunuri și servicii direct de la furnizori din alte state. Într-un astfel de caz însă, autoritățile ar trebui să încheie contracte directe cu furnizorii externi – în acest caz, cu OpenAI – și să își asume toate obligațiile juridice, fiscale și de protecție a datelor care decurg dintr-un asemenea contract.
În practică, achiziția prin intermediari locali este mai simplă din punct de vedere procedural, mai ușor de justificat administrativ și atrage mult mai puțină atenție din partea instituțiilor care verifică modul în care sunt cheltuiți banii publici.