Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
”Aceasta este prognoza. Ce ne arată? În primul rând, iar menționez faptul că avem așa o ușoară creștere a liniei roșii în trimestrul II, din prețurile la gaze. Nu știm în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri pe care îl va adopta Guvernul. Știm, a spus și premierul, a spus și ministrul Energiei: ‘Pregătim un program foarte tare‘, dar noi respectăm principiul pe care l-am spus: introducem în prognoză numai ceea ce este oficial sub forma unui document legal aprobat.
Și atunci, dacă se prelungește plafonarea la gaze, probabil că se suprapune curba roșie peste cea albastră. Și urmează, hai să folosesc și eu un cuvânt care am văzut că place, dar îl folosesc în sens pozitiv, urmează o prăbușire, o prăbușire a inflației. Se duce, pur și simplu, în câteva luni, spre 3%, de la 9%. Este o corecție.
Și legat de ce am spus înainte, nu este ceva de neexplicat pentru că prognoza noastră este că inflația lunară în perioada următoare va urma aceeași traiectorie, 0,3%, 0,4% pe lună, ceea ce înseamnă în jur de 4% anual. Și ajungem la 3% și intrăm spre sfârșitul anului și începutul anului următor în marja de fluctuație”, a declarat Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
România este în recesiune tehnică
România este în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală, a mai declarat guvernatorul.
El a avertizat însă că suntem într-o situație fragilă și ”mergem pe o gheață destul de subțire”.
”Nu am majorat dobânda, iar impactul cel puțin până acum a fost pozitiv, pentru că avem recesiune tehnică cu două trimestre de scădere a PIB. Peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală.
Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe. Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Economedia.
Consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice.
”Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.
Atenție că ar putea ca acest declin al cifrei de afaceri din comerț să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. Volumul total al consumului e de câteva ori mai mare decât volumul investițiilor, și mai ales decât al investițiilor publice. O compensare nu se face oricum. Ar trebui ca o creștere a investițiilor să fie double digit (de două cifre - n.red.), să fie cu cifre mari, ca să poată să compenseze scăderea consumului”, a subliniat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a mai atras atenția că avem nevoie de stabilitate politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a continua dezinflația.
”Creditele noi acționează tot în sens de declin al consumului populației, probabil își vor reveni treptat, pentru că și investițiile publice se fac tot cu oameni, cu salarii, cu cheltuieli”, a explicat Isărescu.
De ce a dat-o BNR în bară cu inflaţia în 2025
El a ţinut să răspundă unor postări recente care afirmau că BNR a greşit în februarie 2025 prognoza pentru 2025 când a estimat o inflaţie de 3,8% şi aceasta era aproape 10%.
”Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu ştiam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceţi aminte, în afară de situaţia politică complicată pe care am trăit-o cu toţii, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut acelaşi impact asupra inflaţiei.
Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam.
Nu ştiam nici cât şi până unde va fi liberalizat preţul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza şi ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă, s-a întâmplat în decembrie anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu, citat de News.ro.
El a subliniat că aproape tot saltul inflaţiei din vara lui 2025 vine din energie şi gaze naturale.
”Aproape tot saltul inflaţiei începând cu vara lui 2025 vine din energie şi gazele naturale, nu aproape tot, pentru că mai sunt şi TVA-ul şi accizele. Am avut şi influenţe dezinflaţioniste în toamnă. Ne-au ajutat preţurile volatile, combustibilii nu s-au dus în sus, au avut o perioadă pozitivă, şi ne-au ajutat şi legumele, fructele şi ouăle. Datele sunt concludente în acest sens, dar impactul nu a putut să compenseze decât parţial influenţa cealaltă, pentru că şocurile de natura ofertei au determinat şi o înrăutăţire a anticipaţiilor inflaţioniste”, a transmis Mugur Isărescu.