Premierul Ilie Bolojan a relansat marţi ideea că medicii care beneficiază de pregătire plătită din bugetul statului – inclusiv rezidențiatul – ar trebui să aibă o obligație de a lucra în România „cel puțin câțiva ani” după terminarea studiilor, pentru a „da înapoi societății ceea ce a investit în pregătirea lor”.
Bolojan a susținut această poziție într-un context mai larg de discuții despre sustenabilitatea sistemului de sănătate și necesitatea de personal medical.
„Dacă beneficiezi de pregătire medicală toată durata studiilor plătite din buget și rezidențiat plătit de stat, obligația ta față de țară ar trebui să fie ca, cel puțin câțiva ani de zile să lucrezi undeva în România”, a afirmat premierul, citat de News.ro.
El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.
O dezbatere mai veche despre migrația medicilor
Această temă nu este nouă în România. În ultimii ani s-a vorbit frecvent public despre migrația medicilor și dificultatea de a păstra în țară absolvenții de medicină formați cu bani publici.
În urmă cu doi ani, președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Cătălina Poiană, atrăgea atenția că autoritățile nu „știu nimic despre absolvenții de facultate de medicină” - adică nu există un sistem clar de monitorizare a locurilor în care profesează după terminarea studiilor și multe cadre medicale pleacă din sistemul sanitar românesc.
De asemenea, rapoarte și studii recente arată că un procent semnificativ dintre studenții la Medicină care își doresc să plece din România nu cred că pot avea o carieră satisfăcătoare în țară, ceea ce intensifică această migrație profesională.
Fenomenul a fost semnalat și la nivel academic și politic ca o problemă structurală: România produce mulți medici, dar o parte importantă fie nu găsește posturi de rezidențiat adecvate, fie pleacă în străinătate după finalizarea studiilor, afectând capacitatea sistemului sanitar de a răspunde nevoilor interne.
Totuși, o veste bună a venit la începutul anului de la aceeași șefă a Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană. Potrivit acesteia, numărul medicilor români care au cerut eliberarea de certificate profesionale cu intenţia de a pleca să profeseze în alte ţări a scăzut, în 2025, comparativ cu 2024.
„Legarea de glie” a absolvenților de Medicină
Ideea nu e nouă, prima care a vorbit despre aşa ceva a fost Sorina Pintea în 2018. Între timp, fostul ministru a ajuns la închisoare.
Dezbaterea despre „legarea de glie” a absolvenților de Medicină are mai multe fațete. Pe de o parte, sunt puse în discuție costurile formării: statul investește sume semnificative în pregătirea medicilor.
Pe de altă parte, din cauza condițiilor de muncă, salariilor și posibilităților de dezvoltare profesională, tinerii medici se confruntă cu dileme privind perspectivele de carieră în România vs. oportunități în străinătate.
Mai mult, în acest moment nu există o lege care să le impună medicilor absolvenți o durată obligatorie de practică într-un anumit loc sau sistem după terminarea studiilor, iar orice astfel de propunere ar presupune schimbări legislative complexe.