Împrumuturile totale din 2025 ale guvernelor Ciolacu (II) și Bolojan s-au cifrat, la final de an, la suma anuală record de 265 miliarde de lei (53-54 mld. euro), aproape 14% din PIB, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.
Dimensiunea record a finanțărilor atrase de Guvern în 2025 a venit după ieșirea de sub control a deficitului bugetar în anul electoral 2024, dominat de creșteri alerte de salarii pentru bugetari și de pensii, care au fost apoi erodate de inflația de aproape 2 cifre din a doua parte a lui 2025.
În același timp, o parte din împrumuturile atrase în luna decembrie 2025 au reprezentat pre-finanțare pentru 2026.
Cât a fost deficitul în miliarde de lei în ultimii 2 ani și cât a fost necesarul brut de finanțare
Amintim că, în 2024, Guvernul Ciolacu I a împrumutat 252 miliarde de lei, după ce a actualizat de 3 ori necesarul de finanțare pe parcursul anului.
În 2025, deficitul bugetar s-a redus la 7,65% din PIB (cash) de la 8,65% (cash) în 2024, cu toate că suma împrumutată a crescut cu 13 miliarde. Deficitul bugetar a fost de 146 miliarde de lei, față de 152,72 miliarde de lei în 2024.
Tot comparativ, în 2023, împrumuturile Guvernului României s-au ridicat la circa 204 miliarde de lei, iar deficitul bugetar nominal a fost de 89,9 miliarde de lei.
Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare.
De unde s-a împrumutat România
Acestea sunt împrumuturi contractate de pe piețe – interne și externe – și prin diverse plasamente private. Amintim că necesarul de finanțare a fost revizuit în sus la prima rectificare bugetară din 2025, la 259 miliarde de lei – cu 27 miliarde de lei în plus față de cei 232 miliarde de lei cât estimase Guvernul Ciolacu II la realizarea bugetului de stat. Nivelul a fost cu circa 11% mai mare decât calculele de la începutul anului.
Un exercițiu similar a avut loc și în anul electoral 2024, când inițial Guvernul Ciolacu estimase un necesar de finanțare de 217 miliarde de lei, iar cel real a fost de 252 miliarde de lei, ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor, respectiv ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii în context electoral.
Per total, execuția planului de finanțare a fost foarte bună în acest an având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi una înșelătoare. Această lipsă de credibilitate și de măsuri pe zona reducerii cheltuielilor continuă însă să fie plătită sub forma unor costuri suverane de finanțare foarte mari pentru o țară din UE, cu rating investment-grade.
Mai jos prezentăm structura împrumuturilor și sursele de finanțare în 2025:
- de pe piața internă Ministerul Finanțelor a împrumutat 160,02 miliarde de lei, din care 47,2 miliarde de lei reprezintă finanțări ale populației;
- de pe piața externă au fost împrumutate 104,79 miliarde de lei (20,76 mld. euro), din care:
*15,71 mld. euro prin eurobonduri,
*3,19 miliarde de euro prin plasamente private organizate de Trezorerie pentru diverși investitori (externi dar și interni), operațiuni care nu sunt anunțate public,
*0,76 mld. euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (componenta împrumut) și
*1,12 mld. euro de la instituții internaționale de dezvoltare precum BERD, BEI etc.
Citeşte integral analiza Record anual în 2025 al împrumuturilor statului – 265 mld. lei – Deficitul s-ar fi dus spre 10% în lipsa măsurilor de ajustare – Vârful de replată va fi în 2026. Necesarul de finanțare scade abia în 2027 pe Curs de Guvernare