Pentru prima dată în istoria lor postdecembristă maghiarii au ieșit în stradă împotriva UDMR. Cade modelul impus de Kelemen Hunor în combinație cu Viktor Orban? Urmează o creștere a radicalismului?
Nemulțumirea lor nu e de azi, de ieri, dar faptul că cei pe care i-au ales au acceptat creșterea taxelor atât de mult încât impozitul pe locuințe s-a mărit în unele cazuri cu 100% a fost resimțit ca un șoc la începutul anului, când oamenii au fost să-și plătească dările către stat.
Săptămâna trecută maghiarii au ieșit în stradă la Miercurea Ciuc și la Odorheiul Secuiesc, au organizat apoi flash mob-uri pentru a-și arăta nemulțumirea față de creșterea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2026.
Tot Ținutul Secuiesc pare să fi trecut de la protestele la adresa acestor impozite la contestarea UDMR.
Balansul lui Kelemen Hunor
Maghiarii din Ardeal au înțeles mai de mult timp că liderii UDMR nu mai erau la nivelul celor din anii 1990, că principiile lor s-au diluat proporțional cu timpul pe care l-au petrecut la București și că, în ultimă instanță, UDMR și-a pierdut încet-încet obiectivele, devenind ca celelalte formațiuni autohtone.
În plus, nu a trecut neobservat balansul pe care l-a făcut Kelemen Hunor între premierul naționalist de la Budapesta și politica guvernului de la București din care face parte.
Circa 300.000 de maghiari din România votează la alegerile din Ungaria, iar majoritatea lor l-au preferat până acum pe Viktor Orban, nu doar din cauza îndoctrinării făcute prin televiziunile de stat de la Budapesta, dar și fiindcă Ungaria a investit sume importante în Transilvania: potrivit calculelor făcute de mai mulți cercetători, ar fi vorba de 3 miliarde de euro care au ajuns în Ardeal între 2011 și 2021.
O anchetă jurnalistică publicată de Snoop.ro și de platforma maghiară 24.hu a scos la iveală că, în aprilie 2025, Guvernul Ungariei a alocat aproape 18 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru 16 companii din Transilvania, prin intermediul fundației Pro Economica, iar firmele care au beneficiat ar avea legături directe cu UDMR și cercul politic din jurul premierului Viktor Orban.
Maghiarii ardeleni își dau seama că impasibilitatea liderilor UDMR față de propriul electorat ascunde interese personale și de grup.
Poate că țin minte și descoperirea făcută de săptămânalul politic și cultural Magyar Hang la alegerile europarlamentare precedente din care rezulta că PSD a trimis în 90% din cele aproape 19.000 de secții de votare delegați social-democrați în numele UDMR, iar aceștia au votat cu Uniunea: ajutor neprețuit pentru promovarea în Parlamentul European.
Un model politico-aritmetic aplicat și la celelalte scrutinuri. În schimbul acestui sprijin, politicienii maghiari sunt nevoiți să întoarcă favoarea la momentul potrivit.
Ce a făcut UDMR pentru maghiarii din România
Dar ce a făcut UDMR pentru cei peste un milion de maghiari din România în ultimii 15 ani de când Kelemen Hunor se află în fruntea formațiunii?
Majoritatea drepturilor minorității au fost obținute în perioada în care Uniunea era condusă de Marko Bela.
Totuși, Kelemen Hunor a reușit prin abandonarea drepturilor minorităților naționale să primească în schimb investiții în localitățile în care există comunități importante de maghiari.
Prin balansul făcut spre Viktor Orban, UDMR a fost inclusă în Strategia Națională a Ungariei, care a fost adoptată în 2011 și care și-a propus o reunificare simbolică a regiunilor istorice administrate de Budapesta înainte de 1918, dar pe linia maghiarității: reconstrucția națiunii ungare din Bazinul Carpatic.
Această reconstrucție a venit la pachet cu ideologia naționalistă și cu bani care s-au investit în educație și în ridicarea nivelului de trai. De altfel, Harghita și Covasna au avut în ultimii 10 ani ritmuri de creștere a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor destul de apropiate cu cel al Capitalei. Un succes al intersecției dintre investițiile economice ale Bucureștiului și cele ale Budapestei, care au urmărit să creeze diverse forme autonomie.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, un pro-atlantist aliat cu premierul naționalist al Ungariei, sugerează că poate fi și una și alta. Pragmatismul lui e nemăsurat, așa că imediat după primele proteste din secuime i-a cerut premierului să revină asupra deciziei privind majorările de taxe și impozite locale, prin reducerea lor la jumătate, fiindcă „nu se poate guverna împotriva oamenilor”.
Încă nu s-a întâmplat nimic, dar maghiarii sunt probabil la fel de nemulțumiți de UDMR cum sunt și românii față de partidele tradiționale care și-au dovedit de ani de zile ineficiența și politica propriilor interese.
Liderii maghiari au început să se complacă în politică la fel ca cei din PSD sau PNL, folosind pârghii în favoarea lor prin târguieli și compromisuri.
Impactul alegerilor din Ungaria
Nemulțumirea față de formațiunile clasice, incapabile să se reformeze pe ele și cu atât mai puțin să schimbe instituțiile nefuncționale ale statului, i-ar putea aduce în prim plan nu doar pe extremiștii români, ci și pe cei maghiari.
Un risc care dezvoltă anxietăți ce păreau depășite și care ar putea pune paie pe foc într-o lume care deja arde. Alegerile din Ungaria, unde Viktor Orban nu mai are prima șansă, iar partidul de extremă dreapta Patria Noastră e pe cale să intre în Parlament, ar putea schimba și peisajul din Transilvania, unde în același timp, AUR pare să crească.
Pentru prima dată comunitatea maghiară se revoltă împotriva mioritizării UDMR și îi contestă liderii, o situație care poate complica totul, într-o regiune aflată la marginea războiului, dar și la periferia unei Europe care s-a săturat de nazurile și lenea acestor țări foste comuniste tentate de naționalisme și de un trecut pe care fiecare îl glorifică inutil.