Europa Liberă România își încetează activitatea la finalul lunii martie, în aceeași zi cu serviciul din Bulgaria. Decizia vine după închiderea redacției din Ungaria. „A fost unul dintre cele mai mișto locuri în care am lucrat”, spune jurnalista Oana Despa, care vorbește despre o redacție în care „nu negociezi subiecte” și „te simți liber”.
Publicația Europa Liberă se va închide în România la 31 martie 2026, angajații fiind anunțați în cursul zilei de vineri. Anunțul a fost făcut public de jurnalista Oana Despa, unul dintre membrii redacției.
„Astăzi am fost anunţaţi că, de la 31 martie 2026, Europa Liberă România se va închide. În acelaşi timp cu colegii de la serviciul bulgar. După colegii de la serviciul maghiar, desfiinţaţi în toamna trecută. Orice om care ar fi avut puţină bunăvoinţă să citească printre rânduri ar fi înţeles că se va ajunge aici în urmă cu un an. Inclusiv noi”, a scris, vineri seară, pe Facebook, Oana Despa.
Jurnalista spune că a ales să rămână în redacție, deși anticipa închiderea.
„Hm, poate cel mai mişto?! Mişto înseamnă un loc în care nu negociezi subiecte şi nici nu faci balet dansant ca să publici. Un loc în care te simţi liber. Tu cu subiectele tale. Pentru că, în călătoria mea la Europa Liberă, am scris despre lucruri despre care nu aş fi visat vreodată. O să le strâng zilele astea într-un loc să nu le uităm. Evident că nu am scris perfect şi orice putea fi îmbunătăţit, dar AM SCRIS. Pentru că am crezut şi cred în continuare că trăim vremuri în care democraţia noastră şubredă e mai importantă ca orice interes personal. Iar democraţia are nevoie de jurnalişti, nu de influenceri. Cât mai mulţi în cât mai multe locuri”, a mai scris aceasta.
Potrivit paginademedia.ro, Europa Liberă are în jur de 20 de angajați.
Europa Liberă este urmașul Radio Europa Liberă, postul de radio care a emis pentru România în perioada comunismului. În anii ’70–’80, postul a fost una dintre principalele surse alternative de informare pentru români, difuzând știri, analize politice și emisiuni culturale care nu puteau apărea în presa controlată de regimul comunist. Emisiunile erau bruiate frecvent de autorități, însă au rămas extrem de populare.
După 1989, activitatea radio a continuat, iar serviciul dedicat României s-a închis în 2008, după aderarea țării la Uniunea Europeană.
În 2018, Europa Liberă a revenit în România în format digital, cu Sabina Fati, fostă jurnalistă la România liberă, la conducerea redacției. După mai puțin de doi ani, conducerea a fost preluată de Elena Vijulie, care coordonează redacția și în prezent.
De-a lungul ultimilor ani, publicația s-a remarcat prin investigații și materiale de impact. Printre cele mai cunoscute dezvăluiri s-a numărat ancheta semnată de Oana Despa despre parlamentarii care, deși locuiau în București și împrejurimi, solicitau decont pentru chirie. Presiunea publică generată de materialele Europa Liberă a dus la modificarea legii.
De la tăieri bugetare în SUA la închiderea redacțiilor din Europa de Est
Închiderea redacției Europa Liberă România are loc pe fondul unor turbulențe financiare majore la nivelul rețelei globale finanțate de guvernul american. În martie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv care a vizat reduceri bugetare pentru mai multe agenții federale, inclusiv Agenția Statelor Unite pentru Media Globale (USAGM), instituția care coordonează Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, Vocea Americii și alte servicii media externe.
Ca efect, finanțarea pentru mai multe posturi a fost suspendată, iar peste 1.300 de angajați ai Voice of America au fost trimiși în concediu forțat. Directorul instituției a avertizat atunci că, pentru prima dată în peste opt decenii, postul riscă să fie „redus la tăcere”. Subvențiile pentru Radio Europa Liberă au fost de asemenea blocate, punând sub semnul întrebării funcționarea redacțiilor din Europa de Est și Asia.
După ce RFE/RL a contestat decizia în instanță, un tribunal american a blocat temporar tăierile de fonduri, iar USAGM a reactivat finanțarea. Conducerea organizației a avertizat însă că este nevoie de stabilitate pe termen lung, nu doar de soluții provizorii.
În acest climat de incertitudine bugetară au început restructurările regionale: serviciul maghiar a fost închis în 2025, iar acum redacțiile din România și Bulgaria își încetează activitatea.