Perspectivele pentru angajații din sectorul public rămân dificile și în următorii ani, în condițiile în care statul este nevoit să continue ajustarea cheltuielilor pentru a readuce deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă. Guvernele care vor urma au ca obiectiv reducerea cheltuielilor salariale până în jurul a 8,3% din PIB, nivel apropiat de cel din anii 2022–2023.
Potrivit unei analize realizate de Profit, în 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut deja semnificativ, de la 9,4% din PIB în 2024 la 8,8%. Reducerea a fost obținută în principal prin înghețarea salariilor și restricțiile la angajări decise de guvernul condus de Marcel Ciolacu încă din decembrie 2024, dar și prin tăierea unor sporuri și limitarea mai strictă a angajărilor, măsuri adoptate de guvernul Ilie Bolojan la mijlocul anului 2025.
În termeni nominali, cheltuielile salariale au ajuns în 2025 la aproximativ 167,7 miliarde de lei, față de 164,6 miliarde de lei în 2024, creșterea fiind explicată de evoluția PIB, nu de majorări salariale consistente.
Ținta pe termen mediu: coborârea spre 8,3% din PIB
Planul fiscal pe șapte ani agreat de România cu Comisia Europeană indică menținerea presiunii asupra cheltuielilor de personal și în anii următori. Pentru 2026, cheltuiala salarială ar trebui să scadă la 8,7% din PIB, iar guvernul a decis deja înghețarea salariilor, acestea rămânând la nivelul din noiembrie 2024.
Conform traiectoriei orientative din planul fiscal, anii următori ar urma să fie marcați de stagnări sau creșteri foarte limitate ale salariilor, astfel încât ponderea în PIB să continue să coboare gradual. O contribuție suplimentară la această ajustare ar putea veni din reducerea numărului de angajați din sectorul public, deși acest proces este considerat dificil, având în vedere că principalii angajatori sunt Educația, Sănătatea, Poliția și Armata.
Presiuni mai mari pe pensii și investiții, nu doar pe salarii
Deși salariile bugetarilor au fost în prim-planul dezbaterii publice în ultimul an, ajustările cele mai consistente sunt prognozate în zona asistenței sociale, în special la pensii, dar și la investițiile publice. În planul fiscal, ajustarea cheltuielilor de asistență socială este estimată la aproximativ două puncte procentuale din PIB, față de circa un punct procentual în cazul salariilor bugetare.
Pensiile au fost deja înghețate pentru 2025 și 2026, iar reducerea investițiilor publice este anticipată odată cu finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Deficit ridicat și costuri tot mai mari cu dobânzile
România a înregistrat deja abateri față de traiectoria inițială din planul fiscal. În 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB (standard ESA), peste ținta de 7,9%, iar în 2025 deficitul este estimat la 7,65% (standard cash), față de un obiectiv inițial de 7%.
Revenirea pe traiectoria asumată devine esențială, cu atât mai mult cu cât datoria publică acumulată în anii de derapaje bugetare se reflectă deja într-un nivel ridicat al cheltuielilor cu dobânzile, care limitează și mai mult spațiul bugetar pentru salarii și investiții.