Românii se numără printre europenii care spun cel mai des că sunt expuși la știri false și dezinformare.
Un sondaj Eurobarometru analizat de Euronews arată că peste jumătate dintre respondenții din România cred că au întâlnit frecvent conținut fals în ultima săptămână, un procent mult peste media Uniunii Europene.
România, peste media UE la „fake news”
Potrivit datelor din 2025, 55% dintre români spun că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile, un nivel depășit în UE doar de Ungaria, unde procentul ajunge la 57%.
La nivelul UE, media este de 36%. România se află astfel printre țările cu cele mai ridicate niveluri de expunere percepută, alături de Ungaria (57%) și Spania (52%).
Prin comparație, în state precum Finlanda și Germania doar 26% dintre respondenți spun că se confruntă frecvent („des” și„foarte des”) cu dezinformarea.
Totodată, 3% dintre români sunt convinși că nu au fost expuși niciodată la știri false.
Ce măsoară, de fapt, sondajul
Autorii studiului atrag atenția că datele nu reflectă cantitatea reală de știri false, ci percepția oamenilor. Respondenții au indicat ce au considerat ei că este dezinformare, fără ca informațiile respective să fie verificate ulterior.
Cu alte cuvinte, sondajul arată cât de mult cred europenii că sunt expuși la fake news, nu câtă dezinformare există efectiv în spațiul public.
Două treimi dintre europeni spun că se lovesc de dezinformare
La nivelul UE, 31% dintre respondenți afirmă că sunt expuși „uneori” la știri false. Dacă sunt adăugați și aceștia, aproximativ două treimi dintre europeni (66%) spun că au întâlnit dezinformare în ultima săptămână.
Doar 7% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată expuși, iar 16% spun că li se întâmplă rar.
Românii și încrederea în propria capacitate de a recunoaște fake news
Deși expunerea percepută este ridicată, încrederea europenilor în capacitatea de a recunoaște dezinformarea este în scădere. La nivelul UE, 62% spun că se simt încrezători, însă procentul este cu două puncte mai mic decât în 2022.
18% dintre români se declară convinși că pot recunoaște o știre falsă, în vreme ce 49% se declară încrezători în mare măsură.
Nu există, însă, o legătură directă între cât de expuși se simt oamenii și cât de siguri sunt că pot identifica știrile false. Țări cu niveluri mari de expunere, precum Malta, au și unele dintre cele mai ridicate niveluri de încredere.
De ce contează educația media
Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centre for Media Pluralism and Media Freedom, explică faptul că percepțiile pot fi influențate de mai mulți factori, nu doar de realitatea obiectivă.
„Calitatea și amploarea educației media și a activităților de fact-checking dintr-o țară pot juca un rol, dar și anumiți factori psihologici, precum tendința de a subestima sau supraestima propriile capacități și nivelul de expunere”, a declarat el, pentru Euronews.
Expertul mai arată că impactul dezinformării este mai puternic în societăți marcate de polarizare, inegalități economice, rezultate slabe ale sistemului educațional și un nivel scăzut de încredere în instituții.
În cazul României, combinația dintre consumul ridicat de conținut online, încrederea scăzută în instituții și nivelul redus de educație media poate explica de ce atât de mulți respondenți spun că se lovesc frecvent de știri false.