În ziua 1438 de război, Ucraina e afectată de o pană masivă de curent. În Kiev şi regiunea înconjurătoare au fost introduse opriri de urgenţă ale curentului, ceea ce a dus la întreruperi de energie, încălzire şi apă, în plină perioadă de ger, iar metroul a fost suspendat. Problema afectează şi Republica Moldova, inclusiv la Chişinău nu este curent.
Autorităţile spun că este vorba despre o defecţiune sistemică, cauzele exacte fiind încă neclare.
Tot azi aflăm că Uniunea Europeană și Statele Unite pun la cale noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând băncile, companiile petroliere, infrastructura energetică și „flota din umbră”.
UE discută o interdicție completă a serviciilor maritime pentru transportul petrolului rusesc, înlocuind plafonul de preț actual, în timp ce alte măsuri ar putea viza criptomonede și exporturi strategice pentru industria militară rusă. Pachetul 20 de sancțiuni ar trebui aprobat până pe 24 februarie, când se împlinesc 5 ani de la declanşarea invaziei.
În același timp, în UE se discută idei de apărare, precum crearea unei armate europene pentru misiuni de menținere a păcii, însă cancelarul german Friedrich Merz nu prea e de acord, subliniind că aceste propuneri nu rezolvă provocările imediate și că schimbările de tratate necesare sunt dificile de realizat.
În paralel, Kirill Dmitriev, emisar al Kremlinului și apropiat al președintelui Vladimir Putin, urmează să se întâlnească sâmbătă, în Florida, cu reprezentanți ai echipei Trump, înaintea unei noi runde de negocieri de pace programate să aibă loc în Emiratele Arabe Unite.
Pe front, azi-noapte, forțele ruse au lansat 85 de drone. Sistemele de apărare aeriană au reușit să distrugă sau să blocheze 65. Restul au lovit în 13 locuri. De partea cealaltă, forţele ucrainene au distrus un sistem antiaerian rusesc Tor-M1 în apropierea localităţii Kamianka, din regiunea ocupată Lugansk.
Sancţiuni şi negocieri
- UE pregăteşte pachetul 20 - Uniunea Europeană pregătește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va viza noi restricții pentru bănci rusești, companii petroliere și instituții financiare din state terțe implicate în ocolirea măsurilor existente, potrivit Bloomberg. Pachetul ar urma să includă sancțiuni împotriva serviciilor de criptomonede, extinderea listei de nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru transportul petrolului rusesc, precum și posibila activare, în premieră, a mecanismului anti-eludare al UE, care ar bloca exportul unor echipamente către Kârgâzstan. De asemenea, sunt luate în calcul noi restricții comerciale asupra bunurilor și companiilor esențiale pentru producția de armament a Rusiei și interzicerea importului anumitor metale rusești, pachetul urmând să fie aprobat pe 24 februarie.
- UE scoate plafonul de preţ? - UE mai discută şi posibilitatea înlocuirii plafonului de preț pentru petrolul rusesc cu o interdicție totală privind furnizarea de servicii maritime necesare transportului acestuia, potrivit Bloomberg. Dacă propunerea va fi susținută, companiile europene nu ar mai putea oferi servicii precum asigurarea sau transportul petrolului rusesc, indiferent de prețul de vânzare, ceea ce ar crește semnificativ presiunea asupra economiei Rusiei și ar facilita monitorizarea respectării sancțiunilor. Deși Bruxelles-ul intenționează să adopte pachetul până la finalul lunii februarie, măsura necesită unanimitate, iar state capitale europene s-au declarat deja împotriva renunțării la actualul mecanism al plafonului de preț.
- Merz e sceptic cu armata UE - Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat scepticismul față de propunerea avansată de Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, potrivit căreia o armată europeană comună ar putea avea un rol de menținere a păcii în Ucraina după război, scrie Politico. Deși Merz a salutat eforturile de a stimula reforme și de a consolida influența UE, el a subliniat că astfel de idei nu reprezintă o soluție imediată la provocările actuale ale Europei și că modificările de tratate necesare ar fi extrem de greu de realizat într-o Uniune cu 27 de state. În același timp, Merz a arătat că Germania nu exclude, în principiu, trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina, amintind totodată rolul deja activ al Berlinului în securitatea flancului estic al UE, inclusiv prin desfășurarea a mii de militari în Lituania.
- Un pas pentru sancţiuni noi din SUA - Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA a aprobat un proiect de lege bipartizan care impune sancțiuni împotriva aşa-numitei „flote din umbră” de petroliere rusești, folosită pentru a transporta țiței și alte produse energetice ocolind sancțiunile existente. Proiectul, numit Shadow Fleet Sanctions Act of 2025, extinde autoritatea Washingtonului de a penaliza astfel de nave și impune noi sancțiuni pentru proiectele rusești din sectorul energetic, inclusiv gaz natural lichefiat, precum și asupra gazoductelor Nord Stream 1 și 2. Măsurile vizează nu doar navele, ci și orice persoană sau entitate care deține, operează, asigură, finanțează sau deservește astfel de vase, inclusiv prin blocarea proprietăților și restricții de vize. Scopul este de a reduce fluxurile financiare care susțin efortul de război al Rusiei și de a submina capacitatea sa de a evita sancțiunile occidentale.
Evoluţii pe cele două fronturi
- Pană masivă de curent - Un incident major a afectat sâmbătă sistemul energetic al Ucrainei, după ce o avarie în lanţ a dus la întreruperi masive de electricitate în întreaga ţară, scrie Kiev Independent. Ministrul Energiei, Denis Şmîhal, a anunţat un „shutdown în cascadă” al reţelei, pe fondul unor probleme la liniile de transport dintre România şi Republica Moldova, dar şi între vestul şi centrul Ucrainei, în timp ce centralele nucleare funcţionează la capacitate redusă. În Kiev şi regiunea înconjurătoare au fost introduse opriri de urgenţă ale curentului, ceea ce a dus la întreruperi de energie, încălzire şi apă, în plină perioadă de ger, iar metroul a fost suspendat. Autorităţile spun că este vorba despre o defecţiune sistemică, cauzele exacte fiind încă neclare, pe fondul unui sistem energetic deja grav afectat de atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii critice.
- Drona ucigaşă -O dronă rusească a lovit un vehicul care transporta lucrători de întreținere din Sloviansk, regiunea Donețk. Un angajat al companiei publice Voda Donbasu a fost ucis pe loc, iar doi colegi au suferit răni ușoare, potrivit postului public Suspilne.
- Bilanţul atacurilor ruşilor - Forțele ruse au lansat un atac asupra Ucrainei cu 85 de drone. Sistemele ucrainene de apărare aeriană au reușit să distrugă sau să blocheze 65 dintre acestea. Peste 20 de drone au fost înregistrate lovind 13 locuri. Dimineață, atacul continua, mai multe drone ruse fiind încă în spațiul aerian ucrainean.
- Ce a lovit Ucraina - Forţele ucrainene au anunţat că vineri noapte au distrus un sistem antiaerian rusesc Tor-M1 în apropierea localităţii Kamianka, din regiunea Lugansk. Potrivit Statului Major al Armatei Ucrainei, au fost lovite şi un punct de comandă al dronelor ruseşti în Rivnopillia, regiunea Zaporojie, precum şi un depozit logistic al unei brigăzi de infanterie motorizată ruse în Voskresenka. Alte atacuri au vizat concentrări de trupe ruse în mai multe localităţi din Zaporojie, iar în regiunea Doneţk a fost lovit un punct de comandă al unui regiment de infanterie motorizată lângă Poltavka şi o grupare de militari în apropiere de Ceasiv Iar. De asemenea, armata ucraineană a atacat un punct de comandă al dronelor în regiunea rusă Briansk.