Tăierea scutirilor de la impozitul local pentru aparținătorii persoanelor cu handicap este o măsură greșită, care lovește exact în familiile deja împovărate de lipsa sprijinului statului, a declarat vineri vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță, într-o conferință de presă susținută la București.
Eurodeputatul a vorbit alături de Katrin Langensiepen, vicepreședintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European, despre situația persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora, în contextul noilor măsuri fiscale.
„Este aproape un full-time job pentru aparținători”
Nicolae Ștefănuță a subliniat că îngrijirea unei persoane cu dizabilități presupune un efort continuu, adesea comparabil cu un loc de muncă cu normă întreagă, iar eliminarea scutirilor de impozit înseamnă o povară suplimentară pentru aceste familii.
„Mulți suntem părinți, suntem rude, suntem bunici în familii în care există autism sau alte nevoi și aparținătorii nu sunt ajutați suficient, acesta este aproape un full-time job pentru ei și deplâng de altfel decizia aceea de a tăia scutirile de la impozitul local, cel pe locuință, mașină al aparținătorilor persoanelor cu dizabilități. Este o decizie greșită, pentru că afectează puținul ajutor pe care îl au aceste familii”, a declarat vicepreședintele PE.
Peste un milion de români cu dizabilități. Integrarea pe piața muncii, minimă
Ștefănuță a atras atenția că în România trăiesc peste un milion de persoane cu dizabilități și că noile măsuri fiscale „afectează pe cine nu trebuie”. El a subliniat și nivelul extrem de scăzut al integrării pe piața muncii, în special în cazul persoanelor cu autism.
„Între 1 și 4% dintre persoanele diagnosticate cu autism din România sunt integrate pe piața muncii”, a spus eurodeputatul, adăugând că problema nu este lipsa ajutoarelor, ci lipsa unor politici care să ofere șanse reale.
„Nu consider că sunt respectați în acest moment, nu au – nu ajutoare, pentru că nu este milă ceea ce își doresc – ceea ce-și doresc sunt posibilități. De exemplu, tehnică asistivă în școli, dotări (…) Sunt tot felul de lucruri în care se poate investi și trebuie să investim în ele”, a explicat Ștefănuță.
Katrin Langensiepen: „Persoanele cu dizabilități sunt invizibile pentru autorități”
La rândul ei, Katrin Langensiepen a criticat lipsa de asumare politică în privința drepturilor persoanelor cu dizabilități, atât în România, cât și la nivel european.
„Puțină lume vrea să-și asume, toată lumea zice că e greu, toată lumea o plimbă de la un minister la altul, totul nu se poate în România”, a spus eurodeputata germană.
Ea a arătat că în Uniunea Europeană există aproximativ 100 de milioane de persoane cu dizabilități, care rămân adesea „invizibile” pentru autorități și sunt folosite mai degrabă ca temă de campanie decât ca prioritate reală de politici publice.
Povara cade pe umerii femeilor
Langensiepen a subliniat și impactul disproporționat asupra femeilor, în special asupra mamelor, care ajung să renunțe la carieră pentru a îngriji copiii cu dizabilități.
„Când vorbim de îngrijirea copilului cu dizabilități, mama este cea care face acest lucru. Este responsabilitatea ei. Iar femeile renunță la meseriile lor pentru a sta acasă, pentru a face lucruri pe care un guvern, o societate trebuie să le facă – să ofere oportunitatea unei vieți independente”, a declarat eurodeputata.
Ea a avertizat că, în societățile în care standardele democratice sunt slabe, persoanele cu dizabilități ajung „ultima verigă” și primele care pierd drepturi.
„Când pierdem din drepturile omului și există o ierarhie și există cifre în acest sens, cei cu dizabilități sunt cei mai uitați”, a spus Langensiepen, menționând și lipsa unor planuri de protecție pentru aceste persoane în caz de dezastre.