O primărie de comună din județul Cluj a cumpărat o dronă profesională de cartografiere, în valoare de 36.000 de euro – un echipament folosit, potrivit producătorului, în proiecte industriale din Statele Unite până în Africa.
În comună, însă, drona este utilizată deocamdată doar ocazional, pentru „siguranța cetățenilor”. Adică survolează și monitorizează, ca orice dronă mult mai ieftină.
La solicitarea SpotMedia.ro, primărița localității — aflată la al șaptelea mandat — a explicat de ce administrația a achiziționat acest model de dronă, alături de un sistem de 139 de camere video, într-o comunitate cu aproximativ 7.000 de locuitori.
Situația ridică o întrebare mai largă: cum ajung primăriile să cheltuiască fonduri din PNRR pe gadgeturi care nu îmbunătățesc sesizabil viețile oamenilor.
Era nevoie de drumuri ...
Comuna Chinteni este formată din 9 sate și are o suprafață de aproximativ 98 de kilometri pătrați. La recensământul din 2021, populația era de circa 4.500 de persoane.
Între timp, potrivit declarațiilor primăriței Magdalena Lucia Suciu (PSD) pentru SpotMedia.ro, numărul locuitorilor ar fi ajuns la 7.000, pe fondul apropierii de municipiul Cluj-Napoca și al dezvoltării imobiliare accelerate din zonă.
Este, așadar, o comună medie spre mare, cu nevoi tipice pentru o localitate aflată în dezvoltare: drumuri, utilități, transport public, rețele edilitare și așa mai departe.
... dar s-a cumpărat dronă de 36.000 de euro
Pe 27 noiembrie 2025, primăria a cumpărat, prin încredințare directă, printr-un proiect finanțat în principal prin PNRR, o dronă în valoare de 182.500 de lei (aproximativ 36.020 de euro). Detalii, aici: Achiziție – 1.
Modelul este WingtraOne GEN II PPK, un aparat VTOL (vertical take-off and landing) produs de compania elvețiană Wingtra AG. Drona decolează și aterizează vertical, dar zboară în regim de avion cu aripă fixă, ceea ce îi permite să acopere suprafețe mult mai mari decât dronele obișnuite de tip quadcopter, fiind utilizată în mod curent pentru cartografiere profesională, topografie și lucrări de infrastructură.
Producătorul promovează acest model ca soluție pentru proiecte de amploare, de la mine din Statele Unite până la șantiere gigantice de drumuri din Africa. Detalii, aici.
Primar: „La altceva nu ne-am încadrat”
Întrebarea firească este ce justifică o asemenea cheltuială, într-o comună medie din Transilvania.
Am întrebat-o pe primărița Magdalena Lucia Suciu, care conduce comuna Chinteni din anul 2000.
„Să vă spun drept: eu nu mi-am dorit această dronă. Pentru că nu cred că era o prioritate. Noi suntem o comună în dezvoltare. Nouă ne trebuie drumuri.
Și a fost o linie de finanțare europeană pentru reabilitare de drumuri comunale. Dar vă spun: dacă respecți cerințele din ghidul aplicantului, nu ai cum să te încadrezi.
Că ni se cer tot felul de lucruri. Să aibă drumul clădiri pe margine... Biserici, să zicem. Păi dacă e jumătate în extravilan, acolo nu va avea. Că nu poți construi legal în extravilan. Drumurile noastre sunt traversate de cale ferată .... Și nu ne încadrăm.
Eu consider că cine a făcut ghidurile ... oamenii ăia sunt dușmanii României. Că din cauza asta ajung comune în care noroiul e până la genunchi să pună băncuțe inteligente și coșuri inteligente”, a declarat Magdalena Lucia Suciu.
Primărița a mai spus că a accesat proiectul pentru că alte finanțări mai utile nu erau disponibile:
„Știți cum sunt oamenii… dacă nu accesezi fonduri, spun că nu faci nimic, nu aduci fonduri, în comună!”
Magdalena Lucia Suciu a mai declarat că, atunci când a identificat finanțarea, a întrebat la Consiliul Județean Cluj ce dronă să cumpere, ca să-i fie de folos. Și după discuție a ales această dronă, cumpărată de la o firmă care vinde echipamente de cartografie.
Suciu spune că are oameni la primărie care vor putea să o utilizeze și în topografie.
Dar oricum - potrivit specificațiilor tehnice - WingtraOne GEN II PPK e prea mult pentru nevoile comunei.
139 de camere de supraveghere într-o comună cu 7000 de oameni
Pe 5 decembrie 2025, într-o postare pe Facebook, primărița a anunțat că drona va fi utilizată, împreună cu un sistem de 139 de camere video, pentru creșterea siguranței în comună.
Rămâne, însă, deschisă întrebarea: ce nevoie era de o dronă de cartografiere industrială pentru a monitoriza siguranța în comună? Pentru monitorizare putea fi folosită, cu succes, orice dronă de câteva mii de euro.
Spre exemplu, MApN cumpără – pentru armată – drone cu mai puțin de 10.000 de euro bucata, pentru misiuni diverse. Unele modele pot inclusiv să transport obiecte ușoare, cum ar fi un mic kit compact de prim ajutor.
La fel, salvamontiștii lucrează, pe vreme bună chiar și cu drone ieftine, al căror preț pornește de la 1.000 de euro.
Cheia este ca echipamentul să fie adecvat nevoilor misiunii. N-are sens să cumperi și să folosești drone cu funcții complexe, dar de care nu ai nevoie. Dimpotrivă, e mai complicat să folosești echipament complex, acolo unde nu îți este de niciun folos.
În cadrul aceluiași proiect european, cu o valoare totală de 2,45 milioane de lei și o cofinanțare locală redusă, Primăria Chinteni a achiziționat, pe lângă dronă:
- 139 de camere de supraveghere
- două pubele inteligente
- patru bănci inteligente
Întrebată de SpotMedia.ro despre raportul dintre numărul de camere și populație - aproximativ o cameră la 50 de locuitori - primărița a declarat că sistemul nu este folosit pentru monitorizarea persoanelor, ci a spațiului public, într-o comună cu trafic auto intens. Spre exemplu, a ajutat primăria să afle câte mașini tranzitează zilnic comuna. Imaginile sunt stocate timp de 30 de zile și pot fi consultate de poliție, la solicitare.
De asemenea - mai spune Magdalena Lucia Suciu - atât drona cât și camerele pot fi folosite pentru a identifica eventuale persoane dispărute.
Alte comune, alte drone de zeci de mii de euro
Din datele disponibile în SICAP, Chinteni este, până în prezent, comuna care a cumpărat cea mai scumpă dronă.
Dar asta nu înseamnă că e un caz izolat.
Spre exemplu, Primăria comunei Ciuperceni din județul Gorj - localitate situată într-o zonă de deal și care are circa 1.500 de locuitori - a achiziționat o dronă DJI Matrice 350 RTK, pentru suma de aproximativ 33.200 de euro. Detalii, aici: Achiziție - 2.
Modelul este o platformă profesională din categoria enterprise, utilizată frecvent în operațiuni de căutare și salvare, inspecții industriale și misiuni tehnice. Are autonomie mare de zbor și posibilitatea de a transporta (adică de a avea montați - n.red.) senzori specializați.
În caietul de sarcini, achiziția este justificată prin „necesitatea de a inspecta zonele de risc din UAT Ciuperceni”, în cadrul unui proiect PNRR dedicat mobilității urbane și sistemelor inteligente.
Contactat de presa locală, primarul a susținut că investiția este justificată și că drona poate fi folosită atât pentru măsurători topografice, cât și pentru identificarea persoanelor dispărute. Detalii, aici.
Evident, aceleași lucruri le putea face Primăria Ciuperceni și cu o dronă mult mai ieftină.
Tot în Gorj, la câteva zeci de kilometri, se află comuna Berlești. Are aproape 1.900 de locuitori. Și și-a cumpărat, prin încredințare directă, de la aceeași firmă ca și Primăria Ciuperceni, o dronă silimară, la 33.153 euro. Detalii, aici: Achiziție - 3.
„Spargem” banii cu care ar fi trebuit să ne dezvoltăm
Iar acestea sunt doar câteva dintre primăriile care și-au cumpărat drone foarte scumpe. Mai sunt, însă, cel puțin câteva zeci care au dat ceva mai puțini bani pe drone. Dar tot și-au luat unele mult prea scumpe și prea performante pentru nevoile lor.
În primă instanță, multor oameni s-ar putea să nu li se pară o problemă majoră. La urma urmei, primăriile au pus puțini bani proprii: restul au venit prin PNRR.
Doar că fondurile europene sunt tot bani publici. Iar scopul lor declarat este să ajute comunitățile să se dezvolte - să repare drumuri, să extindă utilități, să creeze servicii publice funcționale.
Or, simpla achiziție de echipamente spectaculoase - cum sunt dronele de zeci de mii de euro - nu ajută la dezvoltare. Înseamnă doar bani cheltuiți pe gadgeturi scumpe, luate pentru a absorbi bani europeni, nu pentru a schimba în bine viața oamenilor.