Președintele Donald Trump a venit, a văzut și, cel mai probabil, crede că a cucerit. Pentru mare parte din această săptămână, sus în Alpi, discuțiile din sălile principale și de pe culoarele Forumului Economic Mondial s-au concentrat obsesiv pe ce avea sau nu avea de gând să facă președintele american.
Zilele de bravură ale lui Trump pe tema Groenlandei – accentuate de amenințările cu noi tarife împotriva aliaților europeni și de gesturi demonstrative cu parlamentari republicani care au tăiat un tort în forma Groenlandei – au transformat discursul său de miercuri într-un eveniment-vedetă.
Zeci de demnitari au încercat să-și facă loc cu coatele în sala plenară. Un director britanic care a reușit să prindă un loc a spus ulterior că a vrut să fie prezent „măcar pentru a-l vedea pe Trump natural, ca o experiență zoologică”, scrie Ishaan Tharoor de la Washington Post.
În discursul său rătăcitor, rostit în fața elitei politice și economice globale, președintele SUA a făcut un pas înapoi față de poziția sa maximalistă privind Groenlanda, insistând că Statele Unite nu vor lua insula semiautonomă a Danemarcei prin forță.
Ulterior, după întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a renunțat la amenințările tarifare și a declarat că există un cadru pentru un posibil acord care să răspundă preocupărilor sale legate de securitatea Arcticii.
Apoi, joi, organizatorii de la Davos i-au oferit din nou lui Trump rolul principal, cu ocazia lansării spectaculoase a „Consiliului pentru Pace”, prezentat de Casa Albă drept un instrument de rezolvare a conflictelor globale, cu o anvergură comparabilă cu cea a Organizației Națiunilor Unite.
Lideri sau oficiali de rang înalt din alte 19 țări au stat în spatele lui Trump în timpul ceremoniei, în timp ce acesta semna actul de constituire a noii structuri. Oamenii săi de încredere - inclusiv ginerele Jared Kushner, secretarul de stat Marco Rubio și purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt - s-au succedat la microfon pentru a-i lăuda realizările.
Trump a părăsit Davos la scurt timp, luând cu el și frenezia mediatică. Însă, deşi părea să consume tot oxigenul din munți, este posibil ca Trump să nu fi avut cel mai mare impact al săptămânii.
Această distincție i-a revenit premierului canadian Mark Carney, al cărui discurs de marți a fost perceput pe scară largă drept momentul definitoriu al forumului de la Davos.
Carney, sosit la Davos după o vizită în China și Qatar, a susținut un discurs care a arătat direct lumea modelată de președinția lui Trump.
El și-a îndemnat interlocutorii să „trăiască în adevăr” și să „înceteze să invoce ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum aceasta ar mai funcționa așa cum este prezentată”.
A descris trimiterile pioase la ordinea postbelică, frecvente în rândul liderilor occidentali, drept o „ficțiune” convenabilă, care s-a dovedit „utilă” chiar și în timp ce „cei mai puternici se exceptau pe ei înșiși atunci când le convenea” - o trimitere implicită la erori ale SUA din ultimele decenii, inclusiv, poate, invazia Irakului din 2003.
Carney i-a îndemnat pe lideri să meargă mai departe. „Să spunem lucrurilor pe nume: un sistem al rivalității tot mai intense între marile puteri, în care cei mai puternici își urmăresc interesele folosind integrarea economică drept instrument de coerciție”, a spus el.
Momentul, amplificat de amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, reprezintă o „ruptură”, a afirmat Carney, care impune ca alte state să-și diversifice interesele pentru a se proteja de incertitudine și să construiască noi coaliții și alianțe.
„Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că, dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”, a avertizat el.
„Într-o lume a rivalității dintre marile puteri, țările aflate între ele au o alegere: să concureze unele cu altele pentru favoruri sau să se unească pentru a crea o a treia cale, cu impact real.”
Elita de la Davos a salutat substanța și claritatea poziției lui Carney. „Știm că reflectă o schimbare a ordinii globale pe care aproape toți am văzut-o venind de ani de zile, dar niciun lider guvernamental major nu a fost pregătit să o spună explicit”, a declarat Ian Bremmer, președintele firmei de consultanță Eurasia Group, adăugând că „oamenii se vor întoarce la acest discurs mult timp de acum înainte”.
„A fost singurul discurs al unui lider pe care l-am văzut și care, cu greutate și seriozitate morală, a exprimat șocul pe care mulți dintre noi îl resimțim aici”, adaugă Adam Tooze, istoric economic și realizator de podcasturi, care a moderat o conversație dificilă cu secretarul Comerțului, Howard Lutnick.
Wolfgang Ischinger, fost diplomat german și figură marcantă a politicii externe europene, a fost de acord. El a descris intervenția lui Carney drept „absolut admirabilă” și a spus că „sunt unii care încep să se întrebe: de ce nu am invita Canada să devină membră a Uniunii Europene?”
Disponibil pentru coaching executiv în leadership
Carney, care a fost şeful Băncii Angliei, e rafinat și sigur pe sine. Părea în multe privințe construit pentru scena de la Davos.
„A ținut un discurs strălucit, memorabil și cred că este genul de discurs pe care cineva ca Donald Trump îl respectă”, spune şi Anthony Scaramucci, participant frecvent la Davos și fost director de comunicare al Casei Albe chiar în administrația Trump. „Recomandarea mea pentru liderii europeni este să-l sune pe Mark - este disponibil pentru coaching executiv în leadership.”
Trump părea să fi fost informat despre discursul lui Carney și despre ecoul pozitiv al acestuia. „Canada trăiește datorită Statelor Unite - să nu uiți asta, Mark, data viitoare când faci astfel de declarații”, a spus el, pe un ton sumbru, de la tribuna de la Davos, miercuri. Iar joi, într-o postare pe rețelele sociale adresată lui Carney, Trump a adăugat că retrage invitația Canadei la Consiliul pentru Pace.
Sentimentul de „ruptură” subliniat de Carney a fost împărtășit de mulți alții prezenți la Davos. „Un lucru care a apărut constant în multe dintre sesiunile la care am participat este că ne aflăm într-o nouă realitate. Nu este un ciclu care va reveni la un anumit grad de normalitate”, a declarat economistul Eswar Prasad de la Universitatea Cornell.
Rămâne însă incert ce se prefigurează în acest context pentru cooperarea internațională și pentru crizele discutate frecvent la WEF, precum schimbările climatice și inegalitățile sociale. „Discursul lui Carney a fost important pentru că a arătat că țările pot acționa împreună, pe baza unor principii comune, pentru a rezolva problemele globale”, spune şi David Miliband, președinte și director executiv al Comitetului Internațional de Salvare. „Geopolitica momentului nu este doar despre puterea titanilor. Ascensiunea puterilor mijlocii și forța lor colectivă reprezintă o posibilă cale înainte pentru problemele care ne vor lovi dur dacă nu sunt abordate.”
Comfort Ero, directoarea International Crisis Group, a deplâns faptul că a fost nevoie de o amenințare la adresa suveranității unui stat european pentru ca un lider occidental important să spună clar „ce era în joc și prin ce a trecut restul lumii - să recunoască dezechilibrul, iluzia, ideea că ordinea bazată pe reguli exista ca structură”, dar nu și în practică reală.
„Privim istoria desfășurându-se sub ochii noștri, dar putem alege dacă vrem ca ea să devină o cursă spre fundul prăpastiei sau dacă vom prioritiza protejarea a ceea ce am construit în ultimele decenii, și anume sistemul comercial multilateral”, adaugă Jumoke Oduwole, ministrul nigerian al Industriei.
Ea a spus că discursul lui Carney i-a dat speranță. „Acesta a fost un Davos care m-a făcut să simt că toți privesc lumea și caută modalități de a ne uni. Toată lumea se privește acum cu ochi proaspeți”, a spus ea.