Liderii Uniunii Europene au afișat, vineri dimineață, un calm ferm după summit-ul extraordinar de la Bruxelles, convocat pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite, generate de declarațiile președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei și de lansarea unui nou „Consiliu pentru Pace”, perceput la Bruxelles drept o alternativă problematică la ONU.
Reuniunea celor 27 de șefi de stat și de guvern s-a prelungit până târziu în noapte.
Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că Uniunea dorește să mențină o relație funcțională cu Washingtonul, dar a trasat limite clare. „Considerăm că relațiile dintre parteneri și aliați trebuie gestionate într-un mod cordial și respectuos”, a declarat Costa, citat de CNN.
La rândul său, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat poziția Uniunii față de SUA, descriind-o drept „fermă, dar fără escaladare”, într-o critică voalată la adresa atacurilor dure lansate de administrația Trump în ultimele zile.
Sprijin deplin pentru Danemarca și Groenlanda
Criza generată de Groenlanda a dominat discursurile liderilor europeni.
António Costa a afirmat că Danemarca și Groenlanda „beneficiază de sprijinul deplin al Uniunii Europene” și că doar acestea pot decide asupra propriului viitor.
„Acest lucru reflectă angajamentul nostru ferm față de principiile dreptului internațional, integritatea teritorială și suveranitatea națională, care sunt esențiale pentru Europa și pentru comunitatea internațională în ansamblu”, a spus Costa, la finalul summit-ului de urgență.
Ursula von der Leyen a anunțat, de asemenea, intenția UE de a crește investițiile în Groenlanda, inclusiv în domeniul securității, menționând posibilitatea finanțării unor active strategice, precum un spărgător de gheață european, esențial pentru accesul în regiunea arctică.
„Îndoieli serioase” privind Consiliul pentru Pace al lui Trump
Un alt subiect major al discuțiilor a fost noul „Consiliu pentru Pace” lansat de Donald Trump, joi, la Davos, în prezența a aproximativ 20 de lideri internaționali. Inițiativa este privită cu scepticism la Bruxelles, fiind considerată o posibilă structură concurentă Organizației Națiunilor Unite.
„Avem îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente ale cartei Consiliului pentru Pace privind câmpul său de acțiune, guvernanța și compatibilitatea sa cu Carta Națiunilor Unite”, a declarat António Costa, citat de AFP.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că Spania a refuzat invitația de a participa la acest organism. „Respingem întoarcerea la un trecut în care suveranitatea teritorială este tratată ca un joc de Monopoly, în care soarta a mii și mii de cetățeni este atribuită unui preț”, a spus Sánchez, citat de Politico.
El a exclus orice cooperare cu Consiliul pentru Pace, explicând că „acest consiliu se află în afara cadrului ONU și, mai mult, nu include Autoritatea Palestiniană în discuțiile despre viitorul Gazei și al Cisiordaniei”.
Franța a refuzat, la rândul ei, să participe, invocând incompatibilitatea cu angajamentele sale față de ONU, iar Marea Britanie nu a trimis reprezentanți la ceremonia de lansare din cauza prezenței anunțate a președintelui rus Vladimir Putin.
UE e deschisă cooperării, dar pregătită să se apere
Deși critică inițiativa lui Trump, António Costa a precizat că Uniunea este dispusă să colaboreze cu SUA în anumite dosare. „Suntem gata să colaborăm cu Statele Unite la punerea în aplicare a planului de pace cuprinzător pentru Gaza”, a declarat el, subliniind însă că există rezerve serioase privind amploarea și funcționarea noului consiliu, scrie The Guardian.
Cancelarul austriac Christian Stocker a avertizat că „multe elemente ale statutului (Consiliului) sunt încă nerezolvate”, adăugând că „există întrebări importante cu privire la modul în care ar funcționa în practică”.
În contextul relației transatlantice tensionate, Costa a salutat schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind tarifele comerciale, pe care le-a catalogat anterior drept „incompatibile” cu relațiile economice UE–SUA.
Totodată, el a transmis un mesaj ferm: Uniunea Europeană este pregătită să se apere. UE își va proteja statele membre, cetățenii și companiile „împotriva oricărei forme de coerciție”, dacă va fi necesar, a conchis președintele Consiliului European.