Numărul dosarelor deschise de procurori pentru infracțiuni precum negarea Holocaustului, propaganda legionară sau apologia criminalilor de război a crescut puternic în 2025.
Ministerul Public a primit anul trecut 248 de cauze în baza OUG 31/2002, care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, arată datele obținute de RFI România de la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2024, numărul cauzelor fusese de 119, ceea ce înseamnă o creștere de peste 108%.
Puține dosare soluționate, și mai puțini inculpați
Din cele 248 de dosare, doar 59 au fost soluționate, adică mai puțin de un sfert. Acestea au dus la 20 de trimiteri în judecată – 18 prin rechizitoriu și două prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Deși este vorba de o creștere de zece ori față de cele două trimiteri în judecată din 2024, inculpările din 2025 reprezintă doar o treime din dosarele soluționate și aproximativ 8% din totalul cauzelor înregistrate.
Parchetul General nu precizează ce s-a întâmplat cu aceste dosare în instanță, însă este improbabil ca în 2025 să fi existat vreo condamnare definitivă în baza OUG 31/2002, situație similară cu cea din 2024, punctează RFI.
Anul trecut a fost inițiat și un dosar împotriva fostului candidat la Președinție Călin Georgescu, acuzat de propagandă legionară și apologia criminalilor de război, inclusiv Ion Antonescu, însă procesul pe fond nu a început.
O lege contestată și proteste politice
În cei 23 de ani de la adoptarea OUG 31/2002, justiția română a pronunțat o singură condamnare definitivă pentru aceste infracțiuni. În 2022, Curtea de Apel București l-a găsit vinovat de negarea Holocaustului pe fostul ofițer SRI Vasile Zărnescu, dar a înlocuit pedeapsa cu închisoarea cu un simplu avertisment.
Între timp, actul normativ a fost modificat prin legea 241/2025, cunoscută drept „legea Vexler”, după inițiatorul ei, deputatul Silviu Vexler. Legea a fost criticată inclusiv de președintele Nicușor Dan, care a sesizat Curtea Constituțională și a retrimis actul în Parlament. Parlamentul a readoptat-o neschimbată.
Pe 15 ianuarie 2026, formațiunile Alianța pentru Unirea Românilor, condusă de George Simion, și Acțiunea Conservatoare, condusă de eurodeputatul Claudiu Târziu, au organizat un protest la adresa noii legi.