Ungurii merg la vot în aprilie — și, în mod neobișnuit, există cineva în afară de premierul Viktor Orban care are șanse reale să câștige.
Campania electorală din Ungaria a intrat într-o fază intensă săptămâna aceasta, în timp ce premierul populist Viktor Orban se confruntă cu cea mai serioasă provocare la adresa dominației sale de 15 ani. Opoziția, îndelung încercată, speră că Péter Magyar – liderul conservator al partidului Tisza, aflat cu 12% înainte în sondaje – va reuși să răstoarne ceea ce însuși Orban numește „democrația iliberală” a Ungariei.
Pentru mulți unguri, alegerile reprezintă un referendum asupra modelului Orban.
Sub conducerea sa, guvernul dominat de partidul Fidesz a strâns controlul asupra presei și companiilor de stat – generând acuzații de clientelism -, a slăbit independența Justiției și a adoptat legi care au prăbușit Ungaria în clasamentele privind transparența. Țara se află acum pe ultimul loc în UE în indexul statului de drept al World Justice Project.
Orban, ajuns la 62 de ani, este liderul european cel mai apropiat de dictatorul rus Vladimir Putin și reprezintă constant un obstacol pentru eforturile Bruxelles-ului de a construi un front unit împotriva Kremlinului.
S-a ciocnit în repetate rânduri cu UE pe teme precum drepturile LGBTQ+ sau migrația. La începutul anului, prognozând sfârșitul ordinii liberale multilaterale, Orban a spus că UE „se va destrăma de la sine”.
Dar poate Peter Magyar - al cărui nume de familie înseamnă literalmente „ungur” - să-și doboare fostul aliat? Și, chiar dacă reușește, cât de mult ar putea readuce realist Ungaria pe drumul democrației liberale, având în vedere arhitectura de stat construită de Orban?
Politico analizează cele cinci întrebări-cheie înaintea votului din 12 aprilie.
1. De ce ar trebui să-mi pese?
Deși Ungaria este o țară relativ mică, cu doar 9,6 milioane de locuitori, sub conducerea lui Orban a devenit una dintre cele mai mari bătăi de cap ale Uniunii Europene. El a folosit în mod repetat dreptul de veto al Budapestei pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei, a îngheța ajutorul financiar pentru Ucraina și a tergiversa decizii urgente ale UE.
Orban este, de asemenea, un actor-cheie într-un grup de lideri populiști de dreapta din capitalele europene, uniți de opoziția față de migrație și de scepticismul față de sprijinul militar pentru Ucraina. Fără Orban, cehul Andrej Babiš și slovacul Robert Fico ar fi mult mai izolați la reuniunile Consiliului European.
Bruxelles-ul a recurs adesea la soluții ocolitoare elaborate pentru a evita blocajele impuse de Ungaria, iar insistenţa cu care Orban se opune la orice a alimentat apelurile pentru eliminarea regulii unanimității, aplicată de decenii.
„M-ați auzit de cel puțin 20 de ori regretând atitudinea lui Viktor Orban, care de fiecare dată când trebuia să facem un pas înainte pentru a ajuta Ucraina… a folosit veto-ul ca instrument de șantaj”, a declarat marți liderul liberalilor europeni, Valérie Hayer.
2. Care sunt principalele mize ale confruntării?
Magyar îl acuză pe Orban și partidul Fidesz de nepotism și corupție, de subminarea economiei prin favorizarea oligarhilor și de pierderea fondurilor europene prin antagonizarea Bruxelles-ului.
Orban încearcă să-l prezinte pe Magyar drept o marionetă a Bruxelles-ului. În ultimul an, Fidesz a organizat dezbateri publice menite să fractureze baza de susținători a lui Magyar - care cuprinde votanți ecologiști, de stânga și foști fideli ai lui Orbán - pe teme precum interzicerea marșurilor Pride.
Strategia Tisza este să evite poziționările pe subiecte controversate pentru a obține o majoritate absolută care să-i permită modificarea legii electorale, despre care afirmă că a fost croită de Orban în avantajul propriu, și să deschidă calea unor schimbări constituționale.
Numărul doi din Tisza, Zoltan Tarr, a declarat pentru Politico că se așteaptă ca Guvernul Orban să folosească „toate trucurile murdare posibile”: „Propagandă de stat, falsuri generate de inteligență artificială, videoclipuri trucate, incidente fabricate, șantaj și exploatarea sistemului electoral viciat. Vor mobiliza totul, pentru că au foarte mult de pierdut.”
La congresul Fidesz de sâmbătă, Orban a atacat dur partidul Tisza. „Dacă votați cu Tisza sau cu DK, votați împotriva propriului vostru viitor. Tisza și DK vor executa ordinele Bruxelles-ului fără să clipească. Nu uitați că șeful lui Tisza este Herr Weber, cel mai mare belicos din Europa”, a spus Orban, referindu-se la Manfred Weber, liderul PPE.
3. Cum și când are loc votul?
Alegerile au loc duminică, 12 aprilie.
Ungurii vor alege un nou Parlament de 199 de membri: 106 prin vot uninominal și 93 de pe liste naționale.
Conform analizei Politico asupra sondajelor din Ungaria, Tisza conduce cu 49%, în timp ce Fidesz are 37%, fiind în urmă de aproape un an.
Deși campania oficială începe pe 21 februarie, cursa este în plină desfășurare de luni întregi.
4. Pot fi alegerile libere și corecte?
Opoziția se confruntă cu un sistem conceput în favoarea Fidesz. În 2011, Guvernul Orban a redesenat circumscripțiile și a schimbat regulile de vot pentru a-și maximiza șansele.
„Nu există ingerințe directe în actul votului, dar competiţia - atât regulile instituționale, cât și accesul la resurse - este puternică înclinată în favoarea Guvernului”, a explicat analistul Márton Bene.
Guvernul controlează aproximativ 80% din mass-media, permite votul prin corespondență pentru maghiarii din afara țării (care tind să voteze Fidesz), dar îi obligă pe cei din diaspora cu domiciliu în Ungaria să voteze doar la ambasade.
Totuși, aceste condiții inegale nu exclud o victorie a lui Magyar, dacă se păstrează integritatea votului.
5. Cât de mult ar schimba lucrurile o victorie a lui Magyar?
Establishment-ul de la Bruxelles speră într-o victorie a lui Magyar, anticipând o relație mai apropiată cu UE. Liderii centriști și conservatori europeni îl sprijină deschis.
Magyar nu este însă un susținător necondiționat al UE. A declarat că nu crede într-un „superstat european” și vrea să păstreze gardul de la frontieră, să se opună cotelor obligatorii de migrație și aderării accelerate a Ucrainei.
Analiștii avertizează că schimbările interne vor fi lente: instituțiile-cheie și pozițiile de putere sunt încă dominate de oamenii lui Orban.
Doar o majoritate de două treimi ar permite schimbarea Constituției, ceea ce ar fi cu adevărat o rescriere a regulilor jocului.
B.B.