Evenimentele din ultima săptămână – de la capturarea spectaculoasă a lui Nicolás Maduro până la presiunile deschise ale lui Donald Trump pentru controlul Groenlandei – marchează o ruptură de discurs și de practică în politica externă americană.
Statele Unite par să se îndepărteze de logica „războaielor fără sfârșit” și să revină, fără prea multă retorică moralizatoare, la o politică de putere clasică, cu accente imperiale, se arată într-o analiză CNN.
Pentru a explica această schimbare, CNN face o incursiune istorică. În ianuarie 1899, canoniera americană USS Wilmington urca fluviul Orinoco, în Venezuela, într-o misiune menită să afișeze forța Statelor Unite, să protejeze interese comerciale și să transmită un mesaj politic clar.
Diplomatul american aflat la bord descria cu satisfacție impactul produs de mitralierele navei asupra oficialilor locali: focul a „produs o impresie puternică”. Acest tip de politică externă a intrat în istorie sub numele de „diplomație a canonierei”.
Acest concept, considerat mult timp o relicvă a trecutului, revine astăzi sub o formă modernizată, mai scrie CNN.
Capturarea rapidă a lui Maduro, urmată de declarațiile explicite ale lui Trump privind interesul pentru petrolul venezuelean și pentru controlul Groenlandei, indică o Americă dispusă să își afirme interesele fără ambalajul tradițional al democrației, drepturilor omului sau „ordinii internaționale bazate pe reguli”.
- Trump: Controlul SUA asupra Venezuelei ar putea dura ani de zile. O vom reconstrui într-un mod foarte profitabil
- Trump: Venezuela va cumpăra doar produse americane cu banii din petrolul vândut către SUA
- Trump anunță preluarea petrolului venezuelean: miliarde de dolari sub controlul SUA
- După atacul SUA asupra Venezuelei, Europa se teme. Trump: Avem nevoie de Groenlanda, absolut!
Analiza face legătura și cu alte episoade istorice, precum intervențiile americane din America Centrală și Caraibe în prima jumătate a secolului XX – așa-numitele „Banana Wars” – când armata SUA a fost folosită pentru a proteja interese economice concrete.
Generalul Smedley Butler, unul dintre cei mai decorați militari americani, avea să devină ulterior un critic dur al acestor intervenții, descriindu-se retrospectiv drept „un gangster pentru capitalism”, care a luptat pentru bănci, companii petroliere și interese comerciale.
Această critică, notează CNN, a persistat de-a lungul deceniilor, inclusiv în timpul Războiului Rece și după 2001. Diferența majoră astăzi este abandonarea aproape totală a limbajului justificativ.
Donald Trump a declarat deschis, într-un interviu, că Statele Unite „vor lua petrol” din Venezuela și că acest lucru va ajuta atât America, cât și Venezuela. O astfel de afirmație, subliniază analiza, ar fi fost de neconceput în timpul intervențiilor din Irak sau Afganistan, când discursul oficial insista pe eliberare, democrație și securitate globală.
CNN observă și o tensiune crescândă în interiorul taberei politice americane. O parte a bazei MAGA, care a susținut ideea retragerii din „războaiele fără sfârșit”, începe să privească cu suspiciune noile acțiuni externe. Politicieni republicani vorbesc deja despre „schimbări de regim” recurente și despre un „complex militar” care transcende alternanța politică.
Totuși, analiza subliniază o diferență esențială față de ultimele două decenii: operațiunile recente nu implică ocupație militară sau reconstrucție de stat.
Capturarea lui Maduro a fost o acțiune de tip „lovește și pleacă”, fără trupe americane rămase pe teren și fără angajamente pe termen lung. Trump pare dezinteresat de construirea de națiuni, dar extrem de interesat de teritoriu, resurse și influență.
Pentru aliații europeni ai Statelor Unite, aceasta este poate partea cea mai neliniștitoare.
Chiar dacă Washingtonul nu mai vrea să gestioneze state eșuate, este dispus să redeseneze raporturi de putere și să revendice deschis spații strategice.
CNN concluzionează că săptămâna recentă ar putea rămâne în istorie drept momentul în care America a renunțat definitiv la iluzia post-Război Rece și a acceptat, fără complexe, logica imperiilor: forță, interes și control.