Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm fără precedent, arată un nou raport publicat de Banca Mondială, potrivit căruia, în fiecare secundă, planeta pierde un volum de apă echivalent cu patru bazine olimpice.
Concluziile studiului au fost prezentate de publicația Live Science.
Fenomenul, descris drept aridizare continentală, reprezintă o scădere pe termen lung a disponibilității apei dulci pe suprafețe vaste de uscat. Printre cauze se numără topirea accelerată a zăpezii și gheții, dezghețul permafrostului, evaporarea intensificată și, mai ales, extracția excesivă a apelor subterane.
„De obicei considerăm problema apei ca fiind una locală, dar raportul arată că aceste probleme pot depăși rapid granițele naționale și pot deveni o provocare internațională”, a declarat Fan Zhang, coordonator global pentru apă, economie și schimbări climatice la Banca Mondială, coautor al raportului.
Potrivit studiului, continentele au devenit principalul contributor la creșterea nivelului mărilor, depășind chiar calotele glaciare. Apa dulce pierdută de pe uscat ajunge, în cele din urmă, în oceane, contribuind anual cu aproximativ 324 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi nevoile de apă ale 280 de milioane de oameni.
Raportul, publicat pe 4 noiembrie, se bazează pe 22 de ani de date furnizate de misiunea GRACE a NASA, care monitorizează modificările câmpului gravitațional al Pământului cauzate de mișcarea apei. Aceste date au fost corelate cu informații economice și de utilizare a terenurilor și introduse în modele hidrologice și agricole.
În medie, pierderea anuală de apă dulce de pe continente reprezintă 3% din aportul global net de precipitații, însă în regiunile aride și semi-aride procentul urcă la 10%. Zone deja vulnerabile, precum Asia de Sud, Africa Subsahariană sau părți din Orientul Mijlociu, sunt afectate cel mai puternic.
În Africa Subsahariană, de exemplu, șocurile de secetă duc anual la pierderea a 600.000–900.000 de locuri de muncă, în special în rândul celor mai vulnerabile categorii, precum muncitorii agricoli fără pământ.
Efectele nu se limitează la regiunile direct afectate. Țările care importă alimente și materii prime resimt indirect impactul aridizării, iar ecosistemele sunt, la rândul lor, grav amenințate.
Raportul arată că uscarea continentală crește riscul și severitatea incendiilor de vegetație, inclusiv în zone cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni de biodiversitate recunoscute la nivel global, precum Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă deja o scădere a disponibilității apei dulci.
Cea mai mare cauză a fenomenului rămâne suprapomparea apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei, iar îmbunătățirea eficienței utilizării apei în acest sector ar putea avea un impact major. ț
Potrivit raportului, creșterea eficienței pentru doar 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru 118 milioane de persoane anual.
Autorii recomandă măsuri precum reglementarea extracției apelor subterane, stimulente pentru fermieri, prețuri mai realiste ale apei și utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv inteligența artificială, pentru optimizarea irigațiilor.
Raportul mai arată că țările cu prețuri mai ridicate la energie au înregistrat rate mai lente de aridizare, deoarece costurile mai mari descurajează pomparea excesivă a apei.
Concluzia raportului este clară: criza apei nu mai este o problemă locală, ci una globală, cu implicații economice, sociale și ecologice majore, care necesită răspunsuri coordonate și rapide.