Armata Populară de Eliberare a Chinei a început, luni, 29 decembrie 2025, pe neașteptate, o amplă aplicație militară în jurul insulei Taiwan. Potrivit armatei chineze, la exercițiu participă forțe terestre, navale, aeriene și unități de rachete. În prima zi au fost simulate o blocadă a porturilor taiwaneze, precum și bombardarea unor ”ținte maritime la nord și sud-vest de Taiwan”. Au fost trimise în larg distrugătoare, fregate, avioane de luptă, bombardiere și drone.
În cea de-a doua zi a exercițiilor militare, China a lansat rachete în direcția Taiwanului, simulând o blocadă a insulei autoguvernate, relatează agenția Reuters. Armata chineză a anunțat că distrugătoarele marinei, bombardierele și alte forțe vizează forțe ”separatiste” și ”externe”. Potrivit presei chineze, țintele s-ar afla în cinci zone maritime și în spațiul aerian din jurul Taiwanului, atacurile fiind dublate de patrule aeriene și navale, lovituri de precizie simulate și manevre antisubmarin.
Agenția Centrală de Știri din Taiwan citează conducerea armatei din insulă, care avertizează că tragerile cu muniție reală au avut loc în interiorul zonei de 12 mile marine depărtare de țărm, în ceea ce Taipeiul consideră a fi apele sale teritoriale. Reporteri ai agenției France Presse au contabilizat cel puțin zece rachete cu rază lungă de acțiune despre care se presupune că ar fi fost lansate din provincia de coastă Fujian, aflată în China continentală.
Misiunea Dreptății, cel mai neprevăzut exercițiu
Este cea de-a șasea mare aplicație militară a Chinei în jurul Taiwanului, din 2022. Atunci, președinta în exercițiu a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, a vizitat insula. Beijingul consideră astfel de vizite politice la nivel înalt drept o încălcare a așa-numitei sale ”politici a unei singure Chine”.
De la preluarea mandatului, în mai 2024, de către președintele taiwanez William Lai Ching-te, considerat un critic al Chinei, tensiunile au crescut și mai mult. Republica Populară continuă să considere insula, guvernată democratic, drept o provincie rebelă și nu a exclus să recurgă la forță militară pentru a impune o ”reunificare”.
Exercițiul lansat luni poartă numele ”Misiunea Dreptății 2025” și, fără a putea fi încă estimat ca cel mai amplu din istoria manevrelor chineze de intimidare a Taiwanului, este printre cele mai neobișnuite deoarece a fost lansat fără un preaviz și include foc prelungit.
În prima zi, Taiwanul a raportat prezența a 89 de aeronave militare chineze, precum și a 28 de nave de război și ale pazei de coastă în apropierea insulei. De asemenea, a fost observată o formațiune de nave amfibii de luptă în vestul Pacificului. Dispozitivul pare să fi sporit în ziua a doua.
Peste 80 de zboruri interne au fost anulate marți, multe dintre ele către insulele periferice ale Taiwanului. Peste 300 de curse internaționale ar putea înregistra întârzieri din cauza redirecționării traficului aerian pe durata exercițiilor, potrivit Administrației Aviației Civile din Taiwan.
China avertizează împotriva ingerinței străine
Ministerul chinez al Apărării a avertizat între timp că nu va rămâne impasibil în cazul unui sprijin extern pentru insula guvernată democratic. Forțele străine, care ar încerca să limiteze China și să înarmeze Taiwanul, ar împinge regiunea ”în pragul unui război”, se arată în comunicat.
La sfârșitul lunii decembrie a devenit cunoscut un acord de armament între SUA și Taiwan, cu o valoare record de 11,1 miliarde de dolari. Dacă va fi aprobat de Congresul Statelor Unite, acesta ar fi cel mai mare contract de vânzare de armament american către autoritățile de la Taipei de până acum.
Taiwanul, oficial Republica China (ROC), cu aproximativ 23 de milioane de locuitori, respinge utilizarea forței armate. Potrivit constituției sale, și China continentală face parte din teritoriul ROC. Totuși, Taiwanul nu revendică un drept teritorial asupra acesteia.
Marea majoritate a comunității internaționale, inclusiv Germania, SUA și Japonia, nu recunosc guvernul ales democratic de la Taipei drept guvern legitim al Chinei. Doar douăsprezece state întrețin relații diplomatice cu Taipeiul. Multe dintre ele sunt state mai mici din Caraibe și Pacific, precum și Vaticanul.
Ministerul Apărării din Taiwan a condamnat manevra chineză drept ”irațională”. A fost instituit un centru de criză, iar forțele armate proprii au fost puse în stare de alertă. Beijingul nu trebuie să evalueze greșit situația și să nu devină ”factorul de destabilizare al regiunii”, se arată într-un comunicat de la Taipei.
Armata chineză nu a anunțat cât timp va dura exercițiul. Însă, având în vedere denumirea aplicației, se presupune că aceasta ar putea continua până la Anul Nou.
Exercițiul simulează o blocadă a Taiwanului
Forțele armate chineze au exersat o încercuire a Taiwanului ”din mai multe direcții și de la mică distanță”, pentru a-și testa capacitățile comune de intervenție, a declarat un purtător de cuvânt militar de la Beijing. În centrul exercițiului s-au aflat capacitatea de luptă în spațiul maritim și aerian, izolarea unor porturi și regiuni importante, precum și măsuri de descurajare multidimensionale.
”China vrea să obțină supremația aeriană și maritimă și să izoleze Taiwanul de sprijinul militar al altor țări”, explică Su Tzu-yun, de la Institutul pentru Apărare Națională și Cercetare în Domeniul Securității din Taipei, într-un interviu pentru DW.
Astfel de exerciții, în care este exersată o blocadă a Taiwanului, au devenit între timp o rutină, spune William Yang, de la International Crisis Group. Alarmant este însă faptul că manevra a început fără o avertizare prealabilă semnificativă. ”Acest lucru arată că Armata Populară de Eliberare a Chinei este din ce în ce mai capabilă să-și deplaseze rapid forțele în poziții pregătite de luptă”, afirmă Yang.
”Beijingul vrea să testeze cum reacționează administrația americană”, crede Yang. Este vorba despre primul exercițiu militar de amploare în jurul Taiwanului de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, început în ianuarie 2025. Cu o săptămână mai devreme, China impusese, ca reacție la acordul de armament anunțat, sancțiuni împotriva a 20 de companii americane din industria de apărare și a zece persoane din acest sector. Aceste măsuri au fost însă în mare parte simbolice și au avut puține efecte practice, spune Yang.
Relațiile dintre cele două cele mai mari economii ale lumii sunt marcate și în 2025 de o rivalitate puternică. În noua sa strategie de securitate națională, administrația Trump a subliniat competiția economică cu China. În conflictul comercial prelungit dintre Washington și Beijing nu s-a ajuns până acum la un acord. Departamentul american al Apărării avertizează însă, în raportul său anual către Congres, că înarmarea militară a Chinei ar putea fi legată de pregătiri pentru un posibil atac asupra Taiwanului.
Prin exercițiul militar, Beijingul vrea să verifice dacă SUA vor reacționa ferm sau vor adopta o linie mai reținută, pentru a nu pune în pericol vizita anunțată a președintelui Trump în China, din aprilie 2026, este de părere Yang. Și liderul chinez Xi Jinping plănuiește o vizită în SUA în 2026. Iar în noiembrie urmează să aibă loc și summitul APEC, în metropola chineză Shenzhen. Și cu această ocazie este posibilă o nouă întâlnire personală între Xi și Trump.
Politica din Taiwan, sub presiune
Beijingul vrea să testeze și reacția Japoniei. Anterior, o declarație a șefei Guvernului de la Tokyo, Sanae Takaichi, provocase iritare în China. Prim-ministra niponă a anunțat că țara sa își va mobiliza armata, în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului.
Deși Takaichi și-a cerut ulterior scuze pentru formulare, nu și-a retras afirmația. Drept urmare, China a anunțat, printre altele, suspendarea a 46 de curse aeriene către Japonia până în prima săptămână din ianuarie și a emis avertismente de călătorie pentru arhipelagul nipon.
Taiwanul însuși urmărește, în contextul amenințării militare crescânde din partea Chinei, o consolidare a capacităților sale de apărare. În noiembrie, președintele Lai a prezentat un fond special pentru forțele armate. Pe parcursul a opt ani, urmează să fie investite suplimentar 40 de miliarde de dolari americani în apărare.
Totuși, Partidul Democrat Progresist (DPP, de centru-stânga dar cu tendințe naționaliste), al lui Lai, nu deține majoritatea în parlament. Peste jumătate din mandate sunt controlate de opoziția condusă de Kuomintang (KMT, Partidul Popular, de centru-dreapta), care militează pentru relații economice mai strânse cu Beijingul și respinge creșterea cheltuielilor militare. Propunerea a fost astfel blocată.
”Beijingul exploatează această divizare politică pentru a continua să influențeze politica internă a Taiwanului”, punctează Yang. ”Prin acest exercițiu militar de amploare, Republica Populară speră ca opoziția să își intensifice criticile la adresa președintelui Lai și, folosindu-și majoritatea parlamentară, să blocheze în continuare bugetul apărării”.
Yuchen Li, Taipei