Ziua 1390 de război a fost marcată de discuțiile de pace de la Berlin, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în prezența cancelarului german Friedrich Merz. Negocierile au durat peste cinci ore și s-au încheiat duminică seara, urmând să continue luni, când Zelenski va face și declarații publice.
Kievul încearcă să obțină sprijinul SUA pentru înghețarea liniei frontului și pentru garanții de securitate ferme, în contextul unui plan de pace care presupune „multe compromisuri”, dar fără concesii teritoriale. Ucraina a anunțat, totodată, disponibilitatea de a renunța la obiectivul aderării la NATO în schimbul acestor garanții. Rusia s-a declarat sceptică față de șansele discuțiilor.
Pe front, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene recente, cu o rachetă balistică și 138 de drone, lovind mai multe regiuni, inclusiv Odesa, Nikolaev, Sumî, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Donețk și Herson. Au fost raportate victime civile, distrugeri ale infrastructurii critice, pene de curent și clădiri avariate. Apărarea ucraineană a doborât sau bruiat majoritatea dronelor, dar nu a putut opri toate loviturile.
Ucraina a răspuns cu atacuri asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia și Crimeea ocupată, vizând rafinării și depozite de combustibil din Krasnodar, Volgograd, Smolensk și Crimeea. Moscova susține că a interceptat peste 140 de drone într-o singură noapte.
În paralel, Rusia își consolidează controlul represiv în teritoriile ocupate, folosind pretextul „exercițiilor” de securitate pentru a institui un regim de supraveghere totală.
Totodată, cresc tensiunile dintre Rusia și NATO după declarațiile lui Mark Rutte privind pregătirea pentru un posibil război, reacție întâmpinată cu furie la Moscova.
Discuții despre pace la Berlin
- Zelenski a ajuns la Berlin - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit duminică la Berlin pentru o nouă rundă de negocieri, iar şeful statului ucrainean a declarat că doreşte să-i convingă pe americani să susţină îngheţarea liniei frontului în Ucraina, relatează AFP. „Sunt deja în Germania. Agenda de astăzi (duminică - n.r.) include o întâlnire cu echipa americană de negociatori. Ne concentrăm asupra modului în care putem garanta în mod fiabil securitatea Ucrainei, astfel încât experienţa Memorandumului de la Budapesta şi invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată. Contăm pe discuţii constructive”, a scris Zelenski pe X.
- Și reprezentanții SUA au ajuns - Au ajuns în Germania trimisul special american Steve Witkoff și ginerele președintelui american Donald Trump. Cei doi au fost văzuți intrând într-un hotel din Berlin.
- Întâlniri decisive cu SUA și UE - Volodimir Zelenski a confirmat că se va întâlni la Berlin cu reprezentanți ai SUA și ai UE pentru a discuta „fundamentele păcii”. Președintele ucrainean, negociatorul său șef Rustem Umerov și adjunctul ministrului de externe Serghii Kislîția vor discuta cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Ucrainenii și liderii europeni vor avea la rândul lor o întâlnire luni. Discuțiile vizează planul american de pace, inclusiv posibile concesii teritoriale, subiect extrem de sensibil pentru Kiev. În paralel, lideri europeni discută despre utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
- Zelenski, primit de Merz - Volodimir Zelenski a fost primit de cancelarul german Friedrich Merz, înainte de o nouă rundă de discuții privind o încetare a focului în Ucraina, relatează dpa și AFP. Drapele americane, ucrainene și europene au fost arborate cu acest prilej.
- A început întâlnirea cu americanii - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început discuția cu emisarii americani. Fotografii difuzate de președinția ucraineană îi prezintă pe cei doi lideri, la începutul discuțiilor, în compania emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.„Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a postat Merz pe X.
- Prima rundă de discuții s-a încheiat - Discuțiile de la Berlin între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, la care a participat și cancelarul german Friedrich Merz, s-au încheiat duminică după peste cinci ore și vor continua luni, a anunțat Kievul, relatează AFP și Reuters. „Au convenit să continue mâine”, a declarat presei consilierul președintelui ucrainean Dmitro Litvin, precizând că Volodimir Zelenski va face luni declarații pe această temă.
- Rusia nu se așteaptă la ceva bun - Într-o declarație la televiziunea rusă de stat, Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al lui Putin, a declarat că Rusia nu se așteaptă ca prea multe lucruri bune să rezulte în urma discuțiilor de la Berlin.
- Zelenski: Kievul așteaptă răspunsul SUA la planul de pace - Ucraina nu a primit încă un răspuns oficial din partea Statelor Unite la cele mai recente propuneri privind planul de pace, a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Nu a existat nicio reacție din partea SUA deocamdată. Am primit câteva mesaje prin echipa mea de negociere, dar primesc toate semnalele și sunt pregătit pentru dialog”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Acesta a anunțat întâlniri cu cancelarul german Merz și cu alți lideri europeni. El a mai spus că planul de pace „nu va fi unul pe placul tuturor” și că presupune „multe compromisuri”, dar a subliniat că obiectivul este ca acesta să fie „cât mai corect pentru Ucraina” și să împiedice Rusia să lanseze o nouă agresiune.
- Ucraina renunță la NATO - Kievul este dispus să renunțe la ambiția de a adera la NATO în schimbul unor garanții de securitate ferme din partea Occidentului, într-o posibilă formulă de compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat, duminică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este vorba despre o schimbare majoră de poziție pentru Ucraina, care a urmărit constant aderarea la NATO ca principală garanție de securitate împotriva agresiunii rusești și care are această aspirație inclusă în Constituție. În același timp, renunțarea la NATO reprezintă una dintre cererile-cheie ale Moscovei, alături de concesiile teritoriale, pe care Kievul continuă să le respingă.
Situația pe front
- Ucraina, atacată cu rachetă balistică și 138 de drone - Forțele ruse au lansat în noaptea de 13 spre 14 decembrie un atac aerian de amploare asupra Ucrainei, folosind o rachetă balistică Iskander-M și 138 de drone, aproape 85 dintre acestea fiind de tip Shahed, a anunțat Forțele Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare sau să bruieze 110 drone, însă racheta și alte 10 UAV-uri de atac au lovit șase locații diferite. La primele ore ale dimineții, atacul era încă în desfășurare.
- Atac aerian combinat asupra regiunii Odesa - Regiunea Odesa a fost vizată în noaptea de 13 spre 14 decembrie de un atac rusesc complex, care a inclus rachete, bombe aeriene ghidate și drone, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Țintele au inclus localitățile Zatoka și Chornomorske, asupra cărora au fost lansate inclusiv bombe ghidate din aer. Dronele au lovit și orașul Odesa, iar alerta aeriană a fost menținută timp de peste cinci ore. Utilizatori de pe rețelele sociale au relatat explozii și lovituri în mai multe zone, însă autoritățile locale nu au furnizat deocamdată informații oficiale despre pagube sau victime. Atacul vine după ce, în noaptea precedentă, Odesa fusese deja ținta unei lovituri combinate de mare amploare, care a provocat pene de curent în mare parte din oraș.
- Bloc lovit de dronă în Sumî - O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din orașul Sumî, provocând avarii semnificative la etajele superioare ale clădirii, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Unde unda de șoc a spart ferestre și a avariat mai multe autoturisme parcate în apropiere. Conform informațiilor preliminare, nu au fost raportate victime. Un vehicul aparținând unei echipe de intervenție a companiei Sumîoblenergo a fost lovit de o dronă rusească pe șoseaua Sumî–Bilopillia, a anunțat administrația militară regională. Atacul a avut loc în timp ce angajații își desfășurau activitatea, mașina fiind avariată.
- Regiunea Cernihiv, bombardată intens - Trupele ruse au bombardat regiunea Cernihiv de 34 de ori în decurs de 24 de ore, provocând 64 de explozii, a anunțat șeful administrației militare regionale, Viacheslav Chaus. Cele mai grave distrugeri au avut loc în comunitatea Kholmî, unde patru drone Geran au lovit clădirea consiliului local, distrugând-o complet. O biserică și o locuință din apropiere au fost, de asemenea, avariate.
- Case și infrastructură civilă avariate în Dnipropetrovsk - Regiunea Dnipropetrovsk a fost supusă, începând de sâmbătă seara, mai multor atacuri rusești care au vizat districte diferite, potrivit administrației militare regionale. O rachetă a avariat o unitate de alimentație publică. Trupele ruse au folosit drone FPV și artilerie, lovind orașul Nikopol și comunitățile Marhaneț și Pokrovske. Un incendiu a distrus o casă, alte două locuințe au fost avariate, iar o linie electrică a fost lovită.
- Lovituri asupra infrastructurii critice din Nikolaev - Forțele ruse au lansat un atac combinat de amploare asupra regiunii Nikolaev, vizând infrastructură critică și industrială, a anunțat guvernatorul Vitalii Kim. Cinci persoane au fost rănite în orașul Nikolaev, dintre care trei au fost spitalizate, starea lor fiind stabilă. Alte două femei au primit îngrijiri medicale ambulatorii. Trei case au fost complet distruse, iar alte zeci de locuințe și mai multe autoturisme au fost avariate. Atacul a provocat și pene de curent în mai multe localități.
- Civili uciși și răniți în Donețk și Herson - Atacurile rusești au provocat moartea unui civil și rănirea altor șapte persoane în regiunile Donețk și Herson, potrivit autorităților locale. În orașul Kostiantînivka, din Donețk, un civil a fost ucis, iar alte patru persoane au fost rănite în cursul zilei. În regiunea Herson, trei persoane au fost rănite, inclusiv o femeie a cărei mașină a fost atacată de o dronă rusă în localitatea Ciornobaivka. Autoritățile au raportat lovituri asupra infrastructurii critice și sociale, precum și asupra zonelor rezidențiale, fiind avariate clădiri de locuințe, o linie de troleibuz și un autobuz.
Atacurile ucrainene
- Ucraina a lovit infrastructura energetică din Rusia și Crimeea - Explozii au fost raportate în noaptea de sâmbătă spre duminică la un depozit de petrol din apropierea Simferopolului, în Crimeea ocupată, precum și la o uzină chimică din orașul rus Veliki Novgorod. Potrivit relatărilor din media, drone ucrainene ar fi lovit și un depozit de petrol din regiunea Volgograd, precum și o centrală electrică din Smolensk. Autoritățile ruse au anunțat interceptarea a 41 de drone deasupra Crimeei.
- Explozie la rafinărie - Informații neoficiale indică și un atac asupra unei rafinării din Iaroslav, la nord-est de Moscova, precum și explozii la o rafinărie din Afipski, în regiunea Krasnodar. Ministerul rus al Apărării a anunțat interceptarea a 141 de drone într-o singură noapte, fără a oferi detalii despre pagube. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat oficial lovituri asupra rafinăriei de petrol Afipski din regiunea Krasnodar și asupra depozitului petrolier din Uryupinsk, Volgograd
Alte știri relevante
- Veniturile Rusiei din petrol și gaze se prăbușesc - Veniturile Rusiei din petrol și gaze în luna decembrie sunt estimate la aproximativ 410 miliarde de ruble, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape de cel mai scăzut nivel din august 2020, potrivit calculelor Reuters. Scăderea este pusă pe seama reducerii prețului petrolului și a întăririi rublei. Pentru întregul an, veniturile din acest sector ar urma să scadă cu aproape 25%, sub prognoza oficială. Analiștii avertizează că bugetul Rusiei, puternic dependent de aceste încasări, va întâmpina dificultăți majore în 2026, fiind necesare ajustări și apelarea la fonduri de rezervă.
- Ucraina sancționează „flota fantomă” a Rusiei - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat intrarea în vigoare a sancțiunilor impuse de Ucraina împotriva a aproape 700 de nave suspectate că fac parte din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Navele sunt folosite pentru transportul petrolului și altor resurse energetice, ocolind sancțiunile internaționale și generând venituri esențiale pentru Kremlin. Zelenski a subliniat că aceste nave operează sub pavilionul a peste 50 de jurisdicții și a cerut partenerilor occidentali să intensifice măsurile de blocare a infrastructurii energetice rusești. Veniturile din combustibili fosili rămân o sursă-cheie de finanțare a războiului Moscovei.
- Kremlinul îl atacă pe Mark Rutte: „Declarații iresponsabile” - Kremlinul a reacționat dur după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Alianța trebuie să fie pregătită pentru un posibil război cu Rusia. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat declarațiile drept „iresponsabile” și a susținut că Rutte nu înțelege devastarea provocată de cel de-al Doilea Război Mondial. În discursul susținut joi la Berlin, Rutte a spus că NATO ar trebui să fie pregătită pentru un conflict „de amploarea celui îndurat de bunicii noștri” și a avertizat că Rusia ar putea viza următorii membri ai Alianței. Moscova respinge constant aceste acuzații, catalogându-le drept „absurde” și susține că liderii occidentali le folosesc pentru a alimenta isteria anti-rusă în Europa.
- „Exerciții” folosite pentru supravegherea populației - Așa-numitele exerciții de „contracarare a sabotajului” desfășurate de forțele ruse în Simferopol, în Crimeea ocupată, ascund în realitate operațiuni de supraveghere și filtrare a populației civile, avertizează Centrul Național al Rezistenței (NRC). Sub pretextul combaterii „grupurilor de sabotaj”, autoritățile de ocupație au legalizat controale extinse asupra civililor, inclusiv verificarea documentelor, telefoanelor mobile, corespondenței și activității pe rețelele sociale. Potrivit NRC, scopul real este colectarea de date și întocmirea unor liste cu persoane considerate „nesigure”, fără proceduri legale. Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie sistematică de intimidare, menită să obișnuiască populația cu ideea de control total și prezență permanentă a forțelor de securitate.
- Amenzi mari pentru muzica rusească în restaurante - Autoritățile ucrainene pregătesc sancțiuni mult mai dure pentru localurile care difuzează muzică rusească interzisă, cu amenzi ce ar putea depăși 50.000 de grivne, aproximativ 1.200 de euro. Deputatul Oleksandr Sanchenko a explicat că sancțiunile actuale, de doar 170 de grivne, sunt pur simbolice și nu descurajează încălcarea legii. Parlamentarii lucrează la clarificarea procedurilor de control, iar decizia finală este așteptată anul viitor. Interdicția vizează muzica artiștilor ruși care susțin agresiunea Rusiei și producțiile culturale contemporane aflate pe listele oficiale. Muzica clasică rusă și artiștii ruși care au condamnat războiul nu sunt vizați.