Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, afirmă că instituția a sperat ca fostul președinte Klaus Iohannis să achite voluntar suma imputată de Fisc, de circa un milion de euro, în dosarul chiriei încasate necuvenit pentru un imobil din centrul Sibiului. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Discuțiile s-au purtat exclusiv prin avocați, iar aceștia au decis, la un moment dat, să nu mai răspundă.
Ulterior, Tribunalului Sibiu a respins cererea ANAF de impunere a sechestrului pe bunurile familiei Iohannis, decizie pe care șeful Fiscului o consideră neobișnuită pentru că solicitarea a fost depusă dimineața și respinsă până la prânz.
El mai spune că, fără măsuri asigurătorii, orice contribuabil – inclusiv familia Iohannis – ar putea înstrăina bunurile înainte de finalizarea procesului, ceea ce ar face recuperarea prejudiciului imposibilă.
„Ne-am așteptat la o înțelegere amiabilă”
„Ne-am așteptat din partea domniei sale la o conformare voluntară. ANAF acordă eșalonări, există proceduri clare, și am crezut că vom ajunge la o înțelegere amiabilă”, a declarat Adrian Nica la Antena 3, relatează news.ro.
Potrivit acestuia, discuțiile cu familia Iohannis s-au purtat exclusiv prin avocați: „Au solicitat informații despre expertiză, apoi au decis să nu mai răspundă. În acel moment am considerat că pierdem timpul și am deschis acțiunea în instanță”.
Șeful ANAF subliniază și caracterul neobișnuit al deciziei Tribunalului Sibiu, care a respins cererea de sechestru „în aceeași zi în care a fost depusă”: „Nu am mai avut până acum un caz în care solicitarea depusă dimineața să fie respinsă până la prânz. Dar este dreptul instanței”.
ANAF nu renunță: recurs și noi demersuri
Adrian Nica afirmă că instituția va continua procedurile indiferent de decizia inițială: „ANAF are o strategie clară și va acționa în continuare pentru a asigura încasarea acestei sume. După motivarea instanței, vom face recurs și vom continua demersurile legale”.
Suma imputată familiei Iohannis este de 4,7 milioane de lei – aproximativ 1 milion de euro –, rezultat din chiria încasată pentru imobilul din centrul Sibiului și din penalități. Expertiza a fost realizată „de un specialist în domeniu”, spune Nica.
„Ne așteptăm să câștigăm. Nu am mers pe varianta maximală a calculului. S-au aplicat aceleași proceduri ca în orice alt caz, fără diferențieri”, a precizat șeful ANAF.
Riscul înstrăinării bunurilor
Nica admite că, fără măsuri asigurătorii, orice contribuabil – inclusiv familia Iohannis – ar putea înstrăina bunurile înainte de finalizarea procesului, ceea ce ar face recuperarea prejudiciului imposibilă.
„Am avut multe astfel de situații. De aceea solicităm sechestrul. Este o măsură standard în cazuri de mare risc”, explică șeful ANAF.
Întrebat dacă ANAF va cere strămutarea procesului de la Sibiu, Nica a refuzat să comenteze „aspecte care țin de strategia juridică”, însă a subliniat că fiecare pas va fi făcut public.
Povestea dosarului ANAF - Iohannis
Acțiunea ANAF reprezintă o etapă nouă într-un dosar vechi de peste două decenii, privind statutul juridic al două imobile istorice din centrul Sibiului.
- Imobilul din strada Gheorghe Magheru a fost închiriat ani la rând unei bănci, perioada 1999–2015 generând aproximativ 320.000 de euro în chirii.
- Printr-o expertiză, suma datorată statului a fost recalculată cu penalități și dobânzi, în total aproximativ 1 milion de euro.
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat că a preluat jumătatea de imobil din Sibiu deținută de Klaus Iohannis până în 2015, în baza unei moșteniri vacante prin care statul a devenit coproprietar. Foștii proprietari și-au exprimat acordul pentru accesul inspectorilor, astfel că Fiscul a schimbat yala pentru a intra în posesia bunului.
În același dosar, ANAF a executat silit casa din Sibiu după ce soții Iohannis nu au predat cheile și nu au achitat sumele datorate. Fostul președinte trebuie să plătească aproximativ un milion de euro pentru lipsa de folosință pe perioada 1999–2015, timp în care imobilul a fost închiriat unei bănci.
Decizia privind recuperarea prejudiciilor a depins de clarificarea statutului juridic și pentru spațiul comercial din strada Nicolae Bălcescu, având aceeași istorie de proprietate ca imobilul din strada Gheorghe Magheru - ambele aparținând soților Eliseu și Maria Ghenea, naționalizate în anii ’60.
După Revoluție, strănepotul Mariei Ghenea, Ioan Baştea, a obținut în 1999 o hotărâre de revocare a naționalizării. Ulterior, prin succesiune notarială, el a devenit proprietar asupra imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar împreună cu Georgeta Lăzurcă și Carmen Iohannis asupra celuilalt imobil.
Tot în 1999, Ioan Baştea a vândut cu 3.200 de dolari jumătatea din spațiul comercial din Nicolae Bălcescu către Klaus și Carmen Iohannis, tranzacție care, potrivit riseproject.ro, a generat ulterior venituri de aproximativ 1,3 milioane de lei din chirii.