România pierde oameni – rapid, constant și, potrivit celor mai recente proiecții ale Institutului Național de Statistică (INS), ireversibil până în 2080. În cel mai probabil scenariu, populația țării va scădea cu peste 3,4 milioane de persoane față de anul 2025.
Noua analiză demografică, sintetizată în volumul „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, coordonat de vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, arată o realitate greu de ignorat: în orice scenariu imaginabil, populația României va continua să scadă, iar îmbătrânirea se va accentua în ritm alert.
Trei scenarii pentru viitorul României: cât de mult putem pierde?
INS a construit trei proiecții - una „constantă”, una „medie” (cea mai probabilă) și una „optimistă”, fiecare bazată pe ipoteze diferite privind natalitatea, mortalitatea și migrația. Toate conduc însă la aceeași direcție: populația se reduce, iar ritmul depopulării devine, în unele regiuni, dramatic.
Varianta medie – scenariul considerat cel mai plauzibil
Este scenariul central și reprezintă evoluția cea mai realistă în condițiile socio-economice actuale. În această variantă, populația României scade de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la 15,6 milioane în 2080. Pierderea totală depășește 3,4 milioane de persoane.
Declinul nu este uniform. Sudul țării - Oltenia, Sud-Est și Sud-Muntenia - pierde între o treime și peste o treime din populație. În schimb, regiuni mai dezvoltate economic, precum București–Ilfov, Centru și Nord-Vest, înregistrează scăderi mai moderate, sub 10%.
Diferențele regionale anunță o Românie profund dezechilibrată demografic, în care unele zone devin tot mai depopulate și îmbătrânite, în timp ce altele se stabilizează sau chiar cresc prin atragerea populației din alte județe.
Varianta medie, pe scurt:
- Scădere totală: 3,403 milioane persoane (-17,9%)
- Populația în 2080: aprox. 15,6 milioane
- Afectate mai grav: Sud-Vest Oltenia (-36,5%), Sud-Est (-34%), Sud-Muntenia (-27,5%)
- Afectate moderat: Centru (-5,5%), București–Ilfov (-6%), Nord-Vest (-9%)
Varianta constantă – scenariul pesimist
Dacă nivelurile actuale de natalitate, mortalitate și migrație rămân neschimbate, populația scade și mai abrupt. În această proiecție, România ajunge în 2080 la 14,36 milioane de locuitori, cu peste 4,6 milioane mai puțin decât în prezent. Sudul țării se confruntă cu depopulare severă, iar regiuni precum Sud-Vest Oltenia sau Sud-Est pierd aproape un milion de locuitori fiecare.
Varianta constantă, pe scurt:
- Populația în 2080: 14,367 milioane
- Scădere: 4,669 milioane (aproape –25%)
- Sudul țării se depopulează masiv
Varianta optimistă – o scădere atenuată, dar tot o scădere
Chiar și în condiții demografice favorabile - fertilitate în creștere, speranță de viață tot mai ridicată și migrație pozitivă - populația României nu reușește să crească. În acest scenariu ideal, pierderea se reduce la doar 1,9 milioane de locuitori, adică aproximativ 10% din populația actuală. Regiunile din sud tot se confruntă cu scăderi semnificative, însă București–Ilfov și Centru ar putea înregistra chiar creșteri ușoare.
Varianta optimistă, pe scurt:
- Scădere redusă: 1,923 milioane (–10,1%)
- București-Ilfov (+1,4%) și Centru (+5,8%) ar putea chiar crește.
- Sudul rămâne în declin sever: Oltenia –30,2%, Sud-Est –27,2%
O țară a vârstnicilor: structura demografică se schimbă radical
Indiferent de scenariu, România din 2080 va fi o țară mult mai îmbătrânită. Datele INS arată că ponderea persoanelor de peste 65 de ani va crește constant, în timp ce proporția copiilor și a populației active va scădea.
Astfel:
- populația vârstnică urcă de la 20% la peste 25%;
- populația tânără (0–14 ani) scade spre 12–13%;
- populația activă (15–64 ani) se reduce de la 64% la aproximativ 60% sau chiar mai puțin.
Aceste schimbări vor afecta puternic sistemele sociale și de sănătate, iar raportul de dependență demografică - câți copii și vârstnici revin la 100 de persoane active - crește în toate scenariile.
Emigrația, un factor decisiv
După aderarea la UE, emigrația a devenit principalul motor al depopulării. Anul 2007 rămâne un vârf istoric, cu peste 544.000 de plecări, de aproape trei ori mai multe decât în 2006. Deși fluxurile s-au stabilizat ulterior, ele se mențin ridicate, între 200.000 și 250.000 de persoane anual. INS notează că în 2023 și 2024 s-a înregistrat o scădere modestă, insuficientă pentru a compensa sporul natural negativ.
Datele emigrării din România:
- 2007: 544.100 plecări – record absolut
- 2017: 242.200
- 2023: 239.200
- 2024: 229.200 (provizoriu)
Chiar dacă cifrele nu mai ating vârfurile din 2007, fluxul anual rămâne uriaș și contribuie decisiv la scăderea populației.
Nașteri puține, speranță de viață în creștere - un dezechilibru greu de corectat
De asemenea, natalitatea se menține la niveluri foarte scăzute: în 2024 s-au născut 142.600 de copii, una dintre cele mai mici cifre din Europa, raportată la populație. Cu o rată a natalității de doar 7,5‰, România nu își poate reînnoi generațiile.
Speranța de viață crește - 77 de ani pentru populația totală, dar diferența între bărbați și femei rămâne semnificativă. Chiar și cu îmbunătățiri medicale și creșteri ale longevității, efectul nu reușește să compenseze numărul tot mai mic de nou-născuți.
- 77,08 ani speranță de viață totală (2024), din care bărbați - 73,48 ani și femei - 80,70 ani
O criză a forței de muncă în formare
Mai mult, scăderea populației active are consecințe directe asupra pieței muncii. INS estimează că până în 2080, populația activă va ajunge doar la maximum 6,5 milioane de persoane, iar populația ocupată la cel mult 6,2 milioane de persoane.
Cele mai afectate vor fi regiunile sudice, unde declinul ar putea depăși 40%. Zonele mai dinamice economic vor continua să absoarbă lucrători, accentuând însă disparitățile regionale.
Raportul de dependență economică se va deteriora: tot mai mulți neocupați vor depinde de o forță de muncă tot mai mică, ceea ce va pune presiune pe bugetul de stat și pe sustenabilitatea sistemului de pensii.
Populația activă (forța de muncă disponibilă) - scădere între 21-27%
- 2024: 8,304 milioane
- 2080: 6 – 6,5 milioane
Populația ocupată (cei care au efectiv un job) - scădere între 21-27%
- 2024: 7,853 milioane
- 2080: 5,7 – 6,2 milioane
Cele mai severe scăderi apar în:
- Sud-Vest Oltenia: minus 40% - 45%
- Sud-Est: minus 35% - 40%
Regiunile mai dinamice economic (București-Ilfov, Nord-Vest, Centru) vor continua să atragă forța de muncă și vor suferi cel mai puțin.
Un viitor care trebuie gestionat, nu doar constatat
Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază importanța acestor date pentru planificarea pe termen lung:
„Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung. Ne ajută să anticipăm și să gestionăm mai eficient schimbările sociale care influențează demografia, precum îmbătrânirea populației, emigrația și evoluția sporului natural.”
Proiecțiile INS descriu o Românie care se micșorează, îmbătrânește și devine tot mai dezechilibrată între regiuni. În lipsa unor politici demografice coerente - de sprijin pentru familii, de combatere a exodului, de atragere a emigranților și de stimulare a natalității - declinul nu doar că va continua, ci se va adânci. De aceste alegeri depinde România de peste 50 de ani.