Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizările făcute de ICCJ și AUR în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea legii privind plata pensiilor private. La termenele anterioare, decizia a fost amânată.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. CCR a explict că a admis doar obiecția de neconstituționalitate care vizează art. 55, alin 2., cel referitor la categoriile de persoane exceptate (bolnavii oncologici).
Potrivit CCR, articolul care exceptează de la regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II și III.
Proiectul adoptat de Parlament în luna octombrie prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe opt ani. Prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.
- Președintele Asociației de Pensii Private: Fondurile sunt foarte lichide și pot face față plăților, inclusiv vârfurilor care vor veni. Nu se pune problema de a rămâne fără bani
- Bolojan, despre scandalul cu pensiile private: Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini
- AURSF și Claudiu Năsui (USR) critică noua lege a pensiilor private: Lobby-ul a câștigat din nou. Românii pierd din nou
Care au fost argumentele ÎCCJ
1. Lipsa clarității și previzibilității legii
- Legea nu respectă criteriile de accesibilitate, claritate și precizie.
- Sunt folosite trimiteri generale către alte reglementări, fără a indica exact cadrul legal aplicabil.
- Nu este precizat regimul juridic aplicabil înainte și după intrarea în vigoare a legii.
2. Încălcarea dreptului de proprietate
- Se impune obligativitatea semnării unui contract cu un fond de plată, fără opțiunea de retragere integrală a fondurilor.
- Se limitează avansul ce poate fi primit ca plată unică și cuantumul pensiei lunare, fără consimțământul participanților.
- Aceste măsuri reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate privată, recunoscut de Legea 411/2004.
- Lipsa unui scop clar și a unei compensații adecvate poate echivala cu o expropriere indirectă.
3. Încălcarea principiului legalității și securității juridice
- Legea nu oferă un cadru coerent privind situațiile juridice în curs.
- Lipsesc dispozițiile tranzitorii care să protejeze drepturile acumulate sub legislația anterioară.
- Se creează insecuritate juridică și se afectează capacitatea cetățenilor de a-și înțelege și valorifica drepturile.
4. Afectarea încrederii legitime a cetățenilor
- Participanții la fondurile de pensii și-au construit planuri financiare bazate pe cadrul legal anterior.
- Modificările sunt făcute fără consultare publică și fără o perioadă rezonabilă de tranziție.
- Se subminează încrederea cetățenilor în stabilitatea și predictibilitatea sistemului juridic.
Argumentele AUR - Cine câștigă din legea adoptată
Potrivit explicaţiilor AUR, legea încalcă drepturile românilor care au contribuit la pilonul II și III de pensii.
"Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români", afirmă AUR.
În opinia partidului, beneficiarii reali ai noii reglementări sunt administratorii de fonduri, care vor încasa comisioane între 0,21% și 0,27% și care ar profita de pe urma păstrării banilor cât mai mult timp în conturi.
De asemenea, AUR consideră că statul român este principalul câștigător, deoarece legea ar fi un mijloc de salvare a unui sistem public "îndatorat și dezechilibrat financiar".
"Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte.
În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi", susţine AUR.
"Nu acceptăm sacrificarea economiilor fiecărui român în numele austerităţii, cât timp marile averi scapă neatinse, iar privilegiaţii statului îşi încasează liniştiţi veniturile grase", conchide AUR.