Cancelarul german Friedrich Merz a promis în acest an că va construi „cea mai puternică armată din Europa”, un obiectiv dificil pentru o țară ale cărei forțe armate au fost neglijate ani întregi.
Guvernul de coaliție speră că un proiect de lege agreat săptămâna trecută va transforma acest obiectiv în realitate, mai ales în contextul amenințărilor care vin dinspre Rusia și schimbările majore din politica externă a SUA, scrie CNN.
Reformele propuse vizează creșterea efectivelor la 260.000 de soldați, de la aproximativ 180.000 în prezent, plus 200.000 de rezerviști până în 2035. În primă fază, efortul se va baza pe înrolări voluntare, susținute de noi stimulente: un salariu lunar de început de 2.600 de euro, cu 450 de euro mai mare decât nivelul actual.
Dacă aceste obiective nu vor fi atinse, guvernul va putea introduce convocări obligatorii.
Chestionare obligatorii pentru tineri și controale medicale
Începând de anul viitor, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar despre interesul lor pentru serviciul militar, iar pentru bărbați acesta va fi obligatoriu. Din 2027, bărbații de peste 18 ani vor trebui să treacă prin examinări medicale obligatorii.
Reforma vine în contextul avertismentelor administrației Trump privind nevoia Europei de a-și asuma propria securitate și al îngrijorărilor experților că Rusia ar putea viza un stat NATO.
Generalul Carsten Breuer, șeful apărării germane, declara în iunie, într-un interviu BBC, că NATO ar trebui să se pregătească pentru un posibil atac rusesc în următorii patru ani, „posibil chiar în 2029”, și îndemna statele membre să fie pregătite.
Disputele din coaliția CDU–SPD
Înainte să se cadă de acord asupra noului proiect, CDU și SPD s-au contrazis săptămâni întregi în privința tipului de serviciu militar ce ar urma să fie introdus. Una dintre propuneri era o „recrutare tip loterie”, cu două trageri la sorți succesive pentru selectarea tinerilor: una pentru evaluare medicală și alta pentru încorporare.
Propunerea a fost respinsă de ministrul Apărării, Boris Pistorius, care a insistat că recrutarea trebuie să se bazeze pe stimulente, precum salarii mai mari și compensații.
Posibil model european
Proiectul de lege, care trebuie să fie aprobat de Bundestag, ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Pistorius a salutat acordul: „Nu există niciun motiv de îngrijorare, niciun motiv de teamă”. El a adăugat: „Lecția este foarte clară: cu cât forțele noastre armate sunt mai capabile de descurajare și apărare, prin înzestrare, instruire și personal, cu atât este mai puțin probabil să fim implicați într-un conflict”.
Ministrul a sugerat că noul sistem ar putea fi un model pentru alți aliați europeni. „Toți se uită la ceea ce facem noi”, a spus el, explicând că se află în contact cu oficiali din Franța, Marea Britanie și alte state: „Modelul nostru de conscripție este foarte modern. Și poate va fi un exemplu pentru alte țări? Nu știu, dar este posibil”.
Controverse interne și opoziția stângii
Reformele rămân extrem de controversate, în special în rândul stângii politice. Un sondaj Forsa publicat de Die Welt în octombrie arăta că 80% dintre votanții partidului Die Linke se opun reintroducerii conscripției.
Totuși, cercetătoarea Minna Ålander crede că Germania ar putea atinge obiectivele fără recrutare obligatorie: „Dacă guvernul și armata ar reuși să îmbunătățească semnificativ percepția forțelor armate și să motiveze tinerii să considere serviciul militar o alegere normală, obiectivul ar putea fi atins doar cu participare voluntară”. Ea avertizează însă: „Temerea mea este că, dacă se va impune serviciu militar obligatoriu unei populații sceptice, asta ar putea împinge mai mulți tineri către extrema dreaptă și extrema stângă”.
Reticența tinerilor: „Am o altă viață în minte decât războiul”
Pentru mulți tineri germani, ideea conscripției obligatorii rămâne greu de acceptat. Un adolescent de 17 ani intervievat de CNN spunea: „Desigur că e important să ne putem apăra. Dar de aceea suntem în alianța NATO. Iubesc Germania. Nu pot spune că vreau să lupt acum pentru această țară. Am în minte o altă viață decât cea de a fi în război”.
Leonid Bekjarov, 21 de ani, susține întărirea armatei, dar respinge conscripția: „A devenit prea superficială și a fost neglijată. De asemenea, cred că este teribil că (Rusia) a atacat Ucraina, sunt absolut împotriva războiului și o mică consolidare a armatei este un lucru bun. Dar serviciul militar obligatoriu pentru toată lumea și obligația de a merge acolo, mi se pare greșit”.
Oficial, numărul cererilor de recunoaștere a statutului de obiector de conștiință (cei care refuză să presteze serviciul militar din motive morale sau religioase - nr.r) a crescut masiv de la începutul războiului din Ucraina. Din ianuarie până la 25 octombrie, 3.034 de persoane au depus astfel de cereri – cel mai ridicat nivel de la suspendarea conscripției în 2011. Mulți tineri se tem că studiile lor vor fi irosite dacă vor fi chemați la serviciul militar.
Decenii de subfinanțare și schimbarea de mentalitate
Bundeswehr a fost subfinanțat cronic după Războiul Rece, iar timp de trei decenii cheltuielile militare au rămas sub ținta NATO de 2% din PIB, pe fondul unei mentalități pacifiste marcate de trecutul nazist. Invazia Rusiei în 2022 a declanșat o schimbare radicală. Fostul cancelar Olaf Scholz a vorbit despre o Zeitenwende – „o schimbare de epocă” – și a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei.
În 2024, Germania a marcat prima Zi a Veteranilor de la al Doilea Război Mondial, iar schimbarea de ton s-a accentuat în mandatul lui Merz, care a promis o „armată convențională cea mai puternică din Europa” și dublarea bugetului apărării. „Putin înțelege doar limbajul forței”, a spus Merz.
G.P.