Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025 (+0,8 puncte în plus față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie 2026 (+0,7 pp).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că rata anuală a inflaţiei în trimestrul 3 a crescut pentru că s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică şi pentru că au crescut cotele de TVA şi nivelul accizelor.
”Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din 2025, după ce s-au eliminat plafoanele la energia electrică, au crescut cotele TVA și nivelul accizelor și a existat o dinamică ridicată a costurilor cu forța de muncă, în special în industria alimentară, la serviciile de piață și a fost și o continuare a tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscriu relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”, a declarat guvernatorul BNR, într-o conferință de presă, în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflației.
Mugur Isărescu a explicat ce s-a subestimat în vară în raportul privind inflaţia.
”Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicilor preţurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasi-continuă, cu o ajustare amplă în trimestrul 3, anul viitor, o reducere de cinci puncte procentuale, atunci când iese din baza de calcul impactul direct al şocurilor pe calea ofertei. Faţă de prognoza din vară din raportul de inflaţie precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei.
Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat, în primul rând, impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei de energie electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3, mai ales pe partea de electricitate, şi, de asemenea, un impact care e greu de măsurat al anticipaţiilor inflaţioniste şi care s-a conturat”, a afirmat Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, o moderare a ritmului de creştere economică a principalilor parteneri comerciali va afecta şi România.
”Legat de ce se întâmplă în Europa şi în lume, avem câteva noutăţi, o moderare a ritmului de creştere economică a principalilor parteneri comerciali ne va afecta şi pe noi. Suntem integraţi în mare măsură în lanţul de producţie european.
Avem o anticipare a Băncii Centrale Europene privind o temperare a inflaţiei concomitent cu relaxarea treptată politicii monetare. Totuşi, inflaţia de bază, în special componenta serviciilor, se menţine la nivel ridicat şi în Europa şi în zona euro şi o temperare semnificativă faţă de perioada precedentă a ritmului deprecierii dolarului american faţă de euro”, a transmis Isărescu.
Poate evita România o recesiune?
Guvernatorul BNR) a anunţat că sunt luate măsuri care să nu accentueze intrarea economiei în recesiune şi că se face acest efort de a da ”inflaţia în jos”, păstrând actuala rată de dobândă de politică monetară.
Mugur Isărescu a fost întrebat cum percepe Produsul Intern Brut în trimestrul 4 şi anul viitor, în condiţiile în care în trimestrul trei s-a înregistrat o scădere de 0,2%, care nu înseamnă recesiune, dar poate fi un semnal de alarmă.
”Poate fi un semnal de alarmă în sensul că se adevereşte ceea ce era de aşteptat. Când iei asemenea măsuri de corecţie fiscală se reduce cererea internă, cererea de consum, toată lumea vorbeşte despre acest lucru şi, bineînţeles, activitatea economică scade. Dar ceea ce încercăm să facem, împreună cu Guvernul, pentru că este vorba de un program comun, corecţia este fiscală, dar şi noi ne adaptăm politicile monetare în funcţie de această corecţie, e vorba şi de un program de corecţie care este sprijinit de Uniunea Europeană, să evităm recesiunea”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a subliniat că se iau măsuri pentru ca economia să nu intre în recesiune.
”Nu este uşor, în general, când încerci să ieşi dintr-o politică prociclică, şi asta facem acum, încercăm să ieşim dintr-o politică prociclică, pe parcursul a doi-trei ani de zile s-a tot stimulat cererea şi, până la urmă, am ajuns să stimulăm producţia pe plan extern. Asta a însemnat lărgirea deficitului.
Pentru început tot prociclic eşti, poţi să te dai peste cap, să încerci diverse combinaţii. Important este ca această prociclicitate să nu fie accentuată. De aceea, încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune. Facem acest efort să dăm inflaţia în jos, păstrând actuala rată de dobândă de politică monetară, ceea ce nu este uşor nici pentru noi”, a explicat guvernatorul BNR.